Folosirea substanțelor interzise pentru a crește performanța atletică este o problemă prezentă în nenumărate sporturi de-a lungul ultimelor decenii, iar cazul Simonei Halep este doar unul dintre cele mai recente incidente de profil înalt în acest sens. Info Sud-Est vă prezintă o listă a unora dintre cele mai cunoscute scandaluri de dopaj din ultimii zeci de ani, care au schimbat definitiv viața sportivilor.
Tom Simpson, primul mare ciclist britanic
Ciclismul britanic se bucură de o istorie ilustră și o serie de succese impresionante, în special în anii recenți – atleții din Regatul Unit au câștigat, din 2011 până în prezent, cinci ediții ale Tour de France, cea mai faimoasă și importantă competiție de ciclism la nivel mondial.
Una dintre primele povești de mare succes al Marii Britanii în acest sport a apărut, însă, cu decenii în urmă – Tom Simpson, născut în 1937 în Yorkshire a cucerit Regatul Unit și restul lumii prin performanțele sale, iar statutul său este cu adevărat legendar. În 2018, Bradley Wiggins, primul câștigător britanic al Tour de France, l-a numit pe Simpson “probabil cel mai complet ciclist britanic de șosea din toate timpurile”.
În aceste condiții, moartea din 1967 a atletului este cu atât mai tragică – în timp ce completa o porțiune dificilă a Tour de France, Simpson, care se afla printre primele locuri, a început să piardă viteză până ce, în final, s-a prăbușit pe marginea drumului.
În ciuda eforturilor medicilor, atletul a trebuit să fie transportat de urgență la spital, unde a murit doar câteva ore mai târziu. Șocul decesului său subit a fost sporit după ce o investigație ulterioară a dezvăluit că Simpson consumase amfetamine într-un efort de a-și crește șansele de câștig, ceea ce a dus și la moartea sa. Sportivul și-a forțat corpul până a ajuns în stare de insuficiență cardiacă din cauza extenuării, scrie CBS News.
Decizia Uniunii Internaționale a Ciclismului de a interzice folosirea drogurilor a venit la scurt timp de la moartea lui Tom Simpson, dar unele voci argumentează până în prezent că nu au fost făcute destule eforturi de-a lungul anilor pentru a investiga și sancționa abuzul de droguri în rândul cicliștilor, potrivit BBC.
Dopaj în statele comuniste: Victorie cu orice preț
În timpul Războiului Rece, statele din fostul bloc comunist, în frunte cu Uniunea Sovietică, au devenit infame pentru programele lor de dopaj care au câștigat de-a lungul timpului un număr semnificativ de medalii de aur, dar care au pus în pericol viețile atleților deseori forțați să folosească substanțele interzise.
În 1976 de exemplu, Republica Democrată Germană a reușit o performanță olimpică de proporții istorice – 40 de medalii de aur într-un singur an. Numai echipa de înot feminin a câștigat 11 dintre cele 13 competiții la care a participat, o performanță fără precedent la acea vreme, scrie PBS – performanță care, se va dovedi ulterior, a fost explicată printr-un program de dopaj atât de brutal încât le-a provocat atleților probleme de sănătate pe viață.
De-a lungul anilor, tot mai multe dovezi au scos la iveală detalii despre modul în care Uniunea Sovietică și statele sale aliate au găsit soluții chimice pentru a câștiga prestigiu în sport – un document oficial analizat în 2016 de The New York Times, spre exemplu, arată în 1983, la câteva luni înainte ca Uniunea Sovietică să anunțe un boicot al Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, statul îi instruia pe antrenorii echipelor sale să-și injecteze atleții cu trei tipuri diferite de steroizi anabolici, pe lângă tabletele orale pe care deja le consumau.
Obiceiurile vechi se uită greu, iar Rusia continuă să fie unul dintre cele mai sancționate state din lume pentru folosirea de droguri în cadrul Jocurilor Olimpice – cel mai faimos exemplu este probabil în 2014-2015, când Rusia, gazdă a Jocurilor Olimpice de la Soci, a încheiat competiția cu un număr surprinzător de 33 de medalii, mai mult decât dublând numărul de medalii obținute de această națiune la Jocurile de la Vancouver din 2010 și depășind toate țările la o ediție a Jocurilor de iarnă care l-a interesat în mod deosebit pe președintele rus Vladimir Putin, notează Washington Post.
O comisie independentă a Agenției Mondiale Antidoping a acuzat Rusia în 2015 de desfășurarea unui program de dopaj sponsorizat de stat, descriind un sistem care includea laboratoare fantomă, mostre de urină distruse și supravegherea lucrătorilor din laboratoare de către agenți de informații ruși. Câteva zile mai târziu, organismul internațional de conducere a atletismului interzice echipei Rusiei să participe la competițiile atletice internaționale, sancțiune care încă este valabilă.
Astfel, în 2016, un avertizor de integritate a dezvăluit existența unui program de dopaj de stat pentru care participarea Rusiei a fost interzisă la jocurile de iarnă din 2018. În 2020, pentru încercarea de a manipula rezultatele pe care le-a trimis Agenției Mondiale Antidoping, Rusia a primit o interdicție de 4 ani la Jocurile Olimpice și alte competiții internaționale, scurtată eventual la 2 ani.
Ben Johnson – cea mai murdară cursă din istorie
Atleții sovietici sunt infami pentru abuzul de steroizi la jocurile olimpice, dar nu singurii. În 1988, în Seul, alergătorul canadian de origine jamaicană, Ben Johnson, a făcut istorie în două moduri – întâi cu doborârea unui record mondial la cursa de 100 de m, iar cu 24 de ore mai târziu, cu o probă de urină în care au fost găsite urmele unui steroid numit stanozolol, scrie CNN.
După ce a completat proba de 100 de metri în 9,79 de secunde, o performanță care a lăsat cu mult în urmă competiția și a stabilit un record mondial, Johnson a fost obligat să renunțe la medalia de aur câștigată după ce testul antidrog a dezvăluit că a folosit steroizi, fapt pe care canadianul l-a negat inițial. În ancheta care a urmat, totuși, el a recunoscut că a folosit substanța interzisă, iar dezvăluiri ulterioare au arătat că alergătorul începuse să folosească steroizi încă din 1981.
Incidentul rămâne ca o pată neagră pentru Jocurile Olimpice, dar și pentru cariera unuia dintre cei mai buni alergători din istorie.
Lance Armstrong și medalia de la Sidney
Medalia de bronz obținută de Lance Armstrong la Jocurile de la Sydney nu a reprezentat o parte importantă a moștenirii sale, având în vedere toate victoriile sale din Turul Franței, dar returnarea medaliei a fost o parte a consecințelor consumului de droguri pentru îmbunătățirea performanțelor. CIO a anulat medalia pe care a câștigat-o în proba de contratimp pe șosea, scrie NBCNewYork.com.
Andreea Răducan și medicamentul pentru răceală
Tot la Sydney, scrie aceeași sursă, Andreea Răducan era campioana feminină la gimnastică când sportiva româncă a fost depistată pozitiv cu pseudoefedrină, conținută într-un remediu pentru răceală pe care l-a primit de la medicul echipei.
„Simt o mare compasiune pentru ea, pentru că trebuie să sufere din cauza unei greșeli a medicului echipei sale”, a declarat președintele CIO, Thomas Bach, peste un deceniu mai târziu. „Cu atât mai mult cu cât acest lucru s-a întâmplat la vârsta de 16 ani, când, ca atlet, ai încredere absolută în echipa ta medicală”.
Andreei Răducanu i-a fost retrasă una dintre medaliile de aur obținute atunci.
Marion Jones, la închisoare 6 luni
Una dintre cele mai mari vedete americane de la Jocurile de la Sydney, din 2000, Marion Jones a câștigat trei medalii de aur și două de bronz. În 2007, ea a recunoscut că a mințit în fața agenților federali cu privire la utilizarea de medicamente pentru îmbunătățirea performanțelor.A petrecut șase luni în închisoare, iar CIO i-a retras toate cele cinci medalii, conform NBCNeyYork.com.
Maria Șarapova – un medicament controversat
Cazul Simonei Halep a șocat lumea sportului nu doar din cauza suspendării deosebit de lungi, ci și a faptului că nicio jucătoare de asemenea calibru nu a mai fost astfel sancționată pentru dopaj din 2016.
În acel an, rusoaica Maria Șarapova a primit o suspendare de 15 luni pentru o substanță care fusese interzisă chiar în acel an, scrie The Guardian.
Meldoniumul a fost creat inițial ca un medicament care ajută la circulația sângelui, dar a devenit una dintre cele mai controversate substanțe din lumea sportului în 2015, când a început să fie monitorizat de Agenția Mondială Antidoping, care a constatat faptul că un număr extrem de mare de sportivi est-europeni îl foloseau nu din motive medicale, ci pentru că benecifiile aduse circulației ar spori performanța atletică.
Deși nu există multe dovezi că medicamentul chiar are asemenea efecte, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină a Statelor Unite, nu poate fi contestat faptul că un mare număr de sportivi europeni îl foloseau. Un studiu din 2015, citat de NPR, a arătat că aproape 10% din probele de urină luate de la atleții ce au luat parte la Jocurile Europene din acel an conțineau medicamentul.
Meldoniumul a fost interzis în 2016, dar Maria Șarapova a continuat să îl folosească, deși agenția anti-doping a Rusiei a anunțat sportivii din țară de noua interdicție, scrie The Guardian.
Asemenea scandaluri tind să atingă proporții dramatice deoarece sunt relativ rare în lumea tenisului profesionist, care este văzut drept un “sport curat”, însă de ani de zile există plângeri în privința standardelor destul de joase și a calității îndoielnice a testelor efectuate, continuă The Guardian.
Sun Yang și interdicția făcută publică în China după ce a fost ridicată
Cel mai faimos caz de trimetazidină în dopajul sportiv l-a implicat pe înotătorul chinez Sun Yang. Sun a ispășit o interdicție de trei luni în 2014, după ce a fost depistat pozitiv la acest stimulent. Decizia nu a fost făcută publică de către agenția antidoping din China decât după ce s-a încheiat interdicția, o decizie controversată.
Apoi, în 2018, triplul campion olimpic a refuzat să îi lase pe oficialii antidoping să iasă din casa sa cu o mostră de sânge, ordonând, se pare, ca cineva din anturajul său să spargă cu un ciocan carcasa unei fiole de sânge pentru ca aceasta să nu fie valabilă pentru testare. I s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, punând capăt speranțelor sale de a-și apăra titlul olimpic la 200 de metri liber, scrie NBCNewyorker.com.
Johann Muehlegg, trei medalii și toate trei
Triplu medaliat cu aur la Jocurile de la Salt Lake City din 2002, schiorul spaniol de fond Johann Muehlegg le-a pierdut pe toate cele trei după ce a fost depistat pozitiv la darbepoetină, care sporește rezistența prin stimularea producției de globule roșii purtătoare de oxigen, scrie NBCNewYork.com.
Nicklas Backstorm și medicamentul pentru sinusuri
Vedeta suedeză de hochei și atacantul de lungă durată al echipei Washington Capitals, Nicklas Backstrom, a fost și el depistat pozitiv la pseudoefedrină în 2014 și a ratat finala olimpică de la Soci, conform aceleiași surse. Suedia a pierdut în fața Canadei.
Backstrom, care a primit totuși medalia de argint, a ajuns în cele din urmă la o înțelegere, renunțând la apelul său împotriva deciziei CIO conform căreia a comis o încălcare a reglementărilor antidoping. El a primit o mustrare și a fost exonerat de orice intenție de a trișa. El a declarat că stimulentul era conținut într-un medicament pentru sinusuri pe care îl luase pentru alergii.
Scandalul BALCO – afacerea cu steroizi
De multe ori, marile scandaluri din lumea sportului tind să fie asociate numelui unui atlet de profil înalt implicat, însă scandalul BALCO, care a zguduit lumea baseball-ului la începutul secolului XXI este cunoscut după numele unei companii, Bay Area Laboratory Cooperative, din California.
Cazul BALCO este considerat printre cele mai mari, dacă nu chiar cel mai mare scandal de doping din istoria sportului – atât datorită numărului foarte mare de atleți de profil înalt implicați, cât și a bătăliilor juridice de lungă durată care l-au urmat.
Potrivit CNN, povestea a început în 2002, când autoritățile federale americane au deschis o investigație împotriva companiei, care era suspectată că vinde în secret steroizi pentru atleții profesioniști.
Victor Conte, directorul companiei și mai mulți asociați ai săi au fost ulterior condamnați pentru distribuirea unui steroid anabolic imposibil de detectat care a fost folosit de mai mulți sportivii în perioada 1998-2002, iar evenimentul a șocat națiunea americană datorită numelor mari care au folosit steroidul oferit de BALCO.
Printre aceștia s-au numărat Barry Bonds, unul dintre cei mai buni jucători de baseball din istorie, și campioana mondială la atletism feminin Marion Jones, doi dintre cei mai faimoși și apreciați sportivi din Statele Unite la acea vreme.
Jones a fost condamnată în 2008 pentru că a mințit un agent federal în legătură cu folosirea steroizilor, dar Bonds a reușit să scape fără a fi condamnat în urma unei bătălii legale care a durat până în 2015.
În final, potrivit un studiu citat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, BALCO s-a dovedit a fi o rețea de aproape 100 de indivizi care activau în mai multe sporturi, de la fotbal și baseball la atletism și box, dar niciunul dintre acestea nu a fost mai profund afectat decât baseball-ul.
Potrivit enciclopediei americane Baseball Almanac, cazul BALCO a fost unul din motivele principale pentru care Major League Baseball, organizația principală de baseball a Americii, a impus în 2005 un standard de testare mult mai aspru pentru droguri și steroizi, cu pedepse considerabil mai mari decât în anii precedenți.
Dacă înainte de 2005, un jucător la Major League se putea confrunta cu o suspendare de câteva zile pentru folosirea drogurilor, noile pedepse impuse puteau presupune ratarea a zeci, dacă nu chiar sute de jocuri – o lovitură radicală pentru cariera oricărui sportiv. Câțiva jucători au primit chiar și interdicții pe viață din a activa în cadrul Major League.
Context
Simona Halep (31 de ani) a primit în 12 septembrie o suspendare de 4 ani în cazul de dopaj din partea agenției ITIA care gestionează cazurile de dopaj din tenis, anunță. Constănțeanca a fost suspendată pentru două încălcări ale regulilor: la o probă antidoping din 2022 a fost depistată cu roxadustat, o substanță interzisă, iar în 2023 au fost găsite nereguli în pașaportul său sportiv. Decizia nu este definitivă, Halep putând face apel la Tribunalul de Apel Sportiv (TAS).
Simona Halep a declarat că este ”șocată și dezamăgită” și că ”refuză să accepte decizia”: ”Intenționez să apelez decizia la TAS și să urmez toate căile legale de atac împotriva companiei producătoare a suplimentelor”, a transmis aceasta.
Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep că ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentrația de roxadustat găsită în proba pozitivă, potrivit documentului oficial.
Suspendarea Simonei Halep expiră în octombrie 2026, pentru că a fost scăzută perioada în care ea a fost deja suspendată provizoriu.
Simona Halep a fost audiată abia în iunie la Londra, în fața organizației independente Sports Resolutions, în cazul de dopaj. Audierea jucătoarei de tenis a venit la aproape un an de când a fost suspendată, perioadă în care ea nu și-a putut susține punctul de vedere.
*Articol postat inițial pe G4Media.ro
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
