Cercetătorii de la Măgurele testează cel mai puternic laser/ De ce a fost proiectul de 320 de milioane de euro exclus inițial din consorțiul european de cercetare a laserelor

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

În camera de comandă a unui centru de cercetare din România, Antonia Toma, coordonator, activează cel mai puternic laser din lume, cu promisiuni revoluționare, de la sănătate la spațiu, scrie Journal de Quebec.

Cifrele sunt impresionante: sistemul este capabil să atingă un vârf de 10 petawați (10 la puterea a 15 wați) pentru un timp foarte scurt, de ordinul unei femtosecunde (o milionime de miliardime de secundă) – o performanță până acum neegalată în întreaga lume, scrie BBC.

Rata acestor trageri efectuate asupra țintelor situate în camerele experimentale este în prezent foarte mare: 30-40 de trageri pe zi.

Publicitate electorală
publicitate electorală

O muncă “stresantă, dar și foarte plină de satisfacții”, având în vedere echipele de cercetători care vin din întreaga lume pentru a testa acest echipament unic, a declarat Toma pentru AFP, în timpul unei vizite de presă organizate săptămâna trecută la situl din apropierea Bucureștiului.

A fost nevoie de “câteva zeci de milioane de euro, 450 de tone de echipamente” și de o instalare atentă pentru “a atinge acest nivel excepțional de performanță”, explică Franck Leibreich, responsabil cu activitățile laser pentru grupul francez Thales, care operează sistemul.

Dotată cu o placă antivibrații, clădirea, care a necesitat o investiție de 320 de milioane de euro finanțată în principal de UE, este una din mândriile științifice ale României. Cu toate acestea, construcția unei unități de producție de raze gamma a întâmpinat probleme și nu va fi finalizată decât în 2026.

Plimbându-se prin imensa sală cu podea albă imaculată, Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2018, se declară “foarte emoționat” de această “odisee incredibilă”, din Statele Unite, unde a petrecut treizeci de ani, până la realizarea acestui proiect în Europa.

În ciuda succesului actual, proiectul nu a dus lipsă de dificultăți și obstacole în ultimii ani. Construirea sa a început în 2013, ca parte a proiectului european Extreme Lights Infrastructure (ELI), testele au început în 2017, iar în 2019 a atins pentru prima oară performanța mondială de 10 PetaWatts, după cum raporta guvernul României.

Cu toate acestea, proiectul a primit o lovitură puternică în 2021, atunci când nu a fost acceptat în consorțiul științific european ELI-EIRC (Extreme Light Infrastructure – Research Infrastructure Consortium), nou înființat la acea vreme, scrie Europa Liberă.

După investiția de peste 320 de milioane de euro, laserul construit lângă București nu a fost inclus în consorțiu dintr-o serie de motive – spre exemplu, în ciuda puterii sale considerabile, laserul efectua teste mai simple decât cele pentru care fusese concepute. În același timp, existau conflicte între statul român și consorțiul EuroGammaS, partener în cadrul proiectului, în privința amenajării spațiului de cercetare, pe care consorțiul influent îl considera necorespunzător.

După cum explică platforma științifică Science Busness, disputele legale au început în 2015, atunci când consorțiul EuroGammaS a fost pentru prima oară contractat pentru a construi și instala un fascicul laser în cadrul proiectului și pentru care România nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale.

Au urmat mai mulți ani de procese între consorțiu și statul român, iar România nu a reușit să finalizeze instalarea tuturor componentelor laboratorului până în 2021, nereușind astfel să îndeplinească condițiile de aderare la ELI-ERIC.

Negocierile au continuat, totuși, iar conflictul legal care a durat mai bine de 8 ani s-a încheiat în mai 2023, când un ultim document de tranzacție a fost semnat la Măgurele de către Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (instituția care administrează proiectul din partea statului român) și toți partenerii din cadrul consorțiului EuroGammaS.

La scurt timp după încheierea litigiului, proiectul a fost primit în consorțiul ELI-ERIC. Deși, pentru moment, are numai statut consultativ, laserul de la Măgurele este din nou pe harta europeană a cercetării în domeniul fasciculelor, și nu numai datorită puterii sale considerabile.

În noiembrie, ELI-ERIC a organizat la Măgurele cea de-a treia întâlnire anuală din cadrul IMPULSE (Integrated Management and reliable oPerations for User-based Laser Scientific Excellence), un proiect de 42 de luni care sprijină tranziția infrastructurii europene de lasere către operațiuni durabile.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.