Ziarul Info Sud-Est mulțumește tuturor celor care au contribuit la Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, care au acceptat să își aducă aportul la identificarea hibelor legislative și alături de care am conturat un prim set de soluții și propuneri pentru îmbunătățirea situației în care se află astăzi patrimoniul istoric și cultural. Mulțumiri speciale cotidianului Ziua de Constanța pentru solidaritate și pentru promovarea Campaniei #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut pe toată durata sa.
Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut a ajuns la final. Demersul inițiat de ziarul Info Sud-Est a urmărit starea patrimoniului istoric și cultural din județul Constanța, dar mai ales necesitatea actualizării legislației privind protejarea monumentelor istorice.
Inițiativei noastre s-au alăturat patru instituții publice, parteneri importanți în susținerea și consolidarea demersului care își propune schimbarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice: Consiliul Județean Constanța, Primăria Municipiului Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța.
Campania s-a desfășurat în perioada 21 septembrie-21 noiembrie și s-a materializat printr-un proiect editorial care a cuprins:
– interviuri cu reprezentanți ai instituțiilor implicate zi de zi în procesul de conservare și reabilitare a patrimoniului istoric;
– analize aplicate pe actuala legislație în vigoare ce reglementează protejarea monumentelor istorice.
Invitații care au răspuns întrebărilor noastre
Proiectul editorial a cuprins 10 interviuri și patru studii de caz, toate aplicate pe patrimoniul istoric şi cultural din municipiul şi judeţul Constanţa. Pe parcursul celor opt săptămâni, întrebărilor noastre au răspuns Marius-Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Sorin Rugină, rectorul Universității „Ovidius“ din Constanța, Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Răzvan Theodorescu, academician și fondator al Legii 422/2001 în calitate de ministru al Culturii (2000- 2004), Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ din Constanța, Raluca Trandafir, președintele Comisiei pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, sport, culte și protecție socială din cadrul Consiliului Local Constanța, Felix Stroe, directorul general al RAJA, instituție care a reabilitat monumentul istoric „Cișmeaua Otomană“ (1864), Gabriel Comănescu, proprietar de monumente istorice, Børge Kallesten, proprietarul norvegian al Casei Damadian.
Analizele noastre au supus atenției publice o serie de nereguli și obstacole existente din cauza inexactităților sau lacunelor pe care actuala lege le are:
– Prin exemplul Palatului Regal din Mamaia am conturat tiparul monumentului istoric vândut ilegal și ruinat de proprietari;
– Cazul statuilor din Mamaia, dispărute în urmă cu 13 ani, dar care încă se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice, a fost relevant pentru procedura ineficientă de declasare a monumentelor istorice;
– La polul opus, am adus în atenția publică dificultățile majore cu care direcțiile de cultură, aflate în subordinea Ministerului Culturii, se confruntă în încercările de clasare a monumentelor istorice;
– Nu în ultimul rând, am analizat relația dintre proprietari și monumente istorice, identificând patru tipologii de proprietari și punctele deficitare ale fiecărui caz.
De ce trebuie actualizată legislația în vigoare privind protejarea monumentelor istorice? Problemele identificate în cadrul campaniei
În urma dialogului cu reprezentanții instituțiilor publice implicate în procesul de conservare și reabilitare a patrimoniului, cu proprietarii de monumente istorice, dar și cu unul dintre fondatorii Legii 422/2001, am ajuns la concluzia că legea nu este actualizată și nu se raportează la realitățile practice, la situațiile concrete din teritoriu. În 15 ani de la scrierea, adoptarea şi promulgarea Legii 422 societatea românească a cunoscut modificări, inclusiv în raporturile legale dintre stat, societate şi administraţia locală. Astfel, a fost identificată o serie de probleme, inexactități și neajunsuri legislative și au fost înaintate și propuneri pentru remedierea acestor situații:
– Legea este greu aplicabilă sau chiar inaplicabilă din cauză că intră în conflict cu realitățile generate de alte legi;
– În condițiile în care Legea 422/2001 este în competența Ministerului Culturii, iar legea 50/1001 în cea a Ministerului Dezvoltării, este necesară armonizarea celor două legi în privința condițiilor de intervenție în zonele construite protejate. De asemenea, este necesar ca Legea 422/2001 să fie armonizată și în raport cu Legea 10/2001, privind retrocedările;
– Nu sunt prevăzute contravenții și amenzi pentru intervenții în siturile urbane (zone construite protejate), în zonele de protecție ale monumentelor istorice. Nu se prevăd amenzi pentru nerespectarea avizelor emise în aceste zone;
– Procedurile de clasare a monumentelor istorice, ca și cele de declasare în caz de dispariție, sunt extrem de dificile, aproape inabordabile;
– Obligațiile de folosință, necesitând acte și studii, nu pot fi întocmite decât cu sprijinul proprietarilor, care nu sunt interesați să colaboreze. Repararea proprietăţii în coformitate cu prevederile legii este şi costisitoare, pe de altă parte, în bună măsură din motive legate de birocraţia excesivă şi de lipsa specialiştilor atestaţi;
– Legea prevede aplicarea dreptului de preemțiune al statului la toate schimbările de proprietate în situri, proceduri cronofage și inutile, fără ca acest drept să fie exercitat vreodată;
– În Dobrogea nu există arhitecți și ingineri specialiști în restaurarea monumentelor istorice atestați de Ministerul Culturii. În cazul unor intervenții necesare, trebuie apelat la specialiști de la București, unde se află cei mai mulți, sau din alte zone ale țării;
– Prevederi mai aspre pentru proprietarii monumentelor istorice care abandonează sau distrug, cu intenție sau din neglijență, imobilele de patrimoniu;
– O procedură simplificată și rapidă pentru clasarea clădirilor;
– Sporirea rolului Institutului Național al Patrimoniului, încadrarea sa cu specialiști și experți retribuiți de stat, care să întocmească proiecte de restaurare pentru proprietarii care nu își permit costurile, clasări și declasări de monumente istorice, din oficiu, pe baza propunerilor din teritoriu;
– Diminuarea procedurilor birocratice: – avizarea mai rapidă a intervențiilor în zone construite protejate – proceduri de clasare și declasare mai rapide – simplificarea formularului Obligației de folosință – simplificarea operării modificărilor în Lista Monumentelor Istorice – clasări și declasări, modificări de detaliu – simplificarea procedurii de eliminare din Listă a obiectivelor dispărute – eliminarea procedurii de preemțiune la vânzarea imobilelor situate în situri (arheologice, urbane, rurale);
– Sprijinirea de către stat și autorități locale a proprietarilor de monumente istorice: facilități fiscale, scutiri de impozite și taxe, împrumuturi ieftine, consultanță și proiectare gratuite susținute de stat pentru proprietarii de monumente istorice care investesc în restaurări etc;
– Este necesar ca autoritățile locale și Ministerul Culturii să prevadă în bugetele proprii, conform Legii 422/2001, fonduri pentru cofinanțarea restaurării monumentelor istorice (HG 1430/2003);
– Este necesară impulsionarea unei legi atractive privind sponsorizarea în domeniul culturii și al protejării patrimoniului în special, pentru stimularea investițiilor private în domeniu, în completarea bugetului public insuficient;
– Îndrumare/consultanță și proiectare gratuite pentru proprietarii care vor să reabiliteze monumentele pe care le dețin și eliminarea taxelor pentru avize, autorizări, cercetare și supraveghere arheologice;
– Eliminarea blocajelor interinstituționale (care nu sunt adaptate ritmului alert și flexibil – propriu finanțărilor europene) cauzate de procedura greoaie de eliberare a avizelor și documentației necesare;
– În cazul instituțiilor publice este necesară instituirea unui algoritm de atribuire a lucrărilor de reabilitare, personalizat pentru fiecare monument în parte;
– Necesitatea eliminării ambiguității drepturilor și obligațiilor legale privind protejarea monumentelor istorice. În prezent, proprietarul, puterea decizională și responsabilitatea sunt elemente dispersate și nu reprezintă un tot omogen – fapt care contribuie semnificativ la incapacitatea de aplicare a legislației;
– Propunerea ca responsabilul științific al fiecărui obiectiv de patrimoniu să fie numit la nivel local;
– Propunerea instituirii unei „celule de criză” având capacitatea de intervenție rapidă asupra monumentelor aflate în stare avansată de degradare;
– Se impune o implicare mai mare a Ministerului Culturii și un dialog eficient, dinamic și susținut cu instituțiile din teritoriu: direcții de cultură, proprietarii monumentelor istorice, administrații locale și județene etc;
Conferința #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut
Închiderea primei etape a campaniei pentru schimbarea Legii 422/2001 va fi marcată prin conferința publică organizată la 23 noiembrie, ora 11:00, în Sala Ovală a Prefecturii Constanța.
În cadrul evenimentului vor conferenția Horia Marius Țuțuianu – președintele Consiliului Județean Constanța, Decebal Făgădău – primarul municipiului Constanța, Sorin Rugină – rectorul Universității ”Ovidius” din Constanța, Magdalena Tiță – directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța și Florin Anghel, istoric și colaborator al ziarului Info Sud-Est.
Ulterior acestui moment va fi deschisă sesiunea de întrebări și discuții la care vor participa invitații: Adrian Nicolaescu, Prefectul județului Constanța, directori de muzee, profesori din cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea „Ovidius” din Constanța), parlamentari sau viitori parlamentari, proprietari de monumente istorice.
În final, soluţiile identificate de fiecare dintre participanţi în cadrul Campaniei #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut vor fi înaintate Parlamentului României și Ministerului Culturii.
Obiectivul final al demersului ziarului „Info Sud Est” şi al instituţiilor partenere în proiect este ca, prin intermediul reprezentanţilor judeţului Constanţa în Parlamentul României ales prin vot la 11 decembrie 2016, să fie demarate procedurile de modificare a Legii 422/ 2001, conform propunerilor venite din partea celor mai importanţi decidenţi în problema patrimoniului istoric şi cultural.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
