În mai puțin de cinci luni, electoratul constănțean va fi chemat la vot de candidații pentru primării și Consiliul Județean. Momentan însă, cele două partide mari, PNL și PSD, încă se întrec în tergiversări, socoteli și negocieri.
După schimbarea legii electorale, statutul de președinte al CJC este mai degrabă unul formal, de pion al consilierilor județeni. Această instituție nu mai poate fi condusă de o mână de fier, așa cum a fost condusă timp de un deceniu de Nicușor Constantinescu.
Noua lege a transferat puterea din mâna președintelui în mâna consilierilor județeni care vor fi, din 2016, cea mai puternică autoritate a județului. Practic, odată cu noile prevederi legislative s-a reinstaurat domnia partidelor politice și a votului pe listă. Nu omul va ridica partidul în opțiunea electoratului, ci partidul sau, mai degrabă, imaginea și capitalul electoral al liderilor centrali vor cântări decisiv în competițiile locale.
Nu în ultimul rând, viitorul celui care va ocupa scaunul de președinte al CJC nu mai este unul cert. Fără o majoritate categorică a partidului din care provine, președintele instituției va fi mereu la mâna alianțelor care se vor face și desface în funcție de cercurile de interese și influență. Viitorul șef al Consiliului Județean va fi, mai degrabă, omul de paie al partidului din care provine sau al grupului de consilieri care va forma o majoritate. Prin urmare, acesta va fi nevoit să joace de fiecare dată după cum îi vor cânta partidul sau majoritatea, adică cei care îi vor decide soarta și aprobarea sau respingerea proiectelor.
Odată cu legea electorală s-a schimbat și legea finanțării administrațiilor locale. Din cauza nemulțumirilor primarilor care au acuzat faptul că edilii primesc finanțări de la consiliile județene în funcție de culoarea politică a fiecăruia sau în funcție de simpatiile și antipatiile președinților de CJ, legea a fost schimbată astfel încât banii să ajungă la administrațiile locale direct de la Guvern, fără să mai fie vămuite de consiliile județene.
În aceste condiții, astăzi, Consiliul Județean Constanța nu mai reprezintă neapărat o miză pentru PSD. Evident, pentru un PNL care după 1989 nu a reușit niciodată să câștige Primăria sau Consiliul Județean Constanța și care, în ciuda eșecurilor răsunătoare repetate are aceeași conducere din anii 2000, numirea unui liberal în fruntea instituției ar fi o victorie fără precedent.
Pe de altă parte, Primăria Constanța rămâne fieful PSD, partid care este avantajat în cursa pentru administrația locală de faptul că Decebal Făgădău este primar în funcție și poate derula proiecte care vor aduce puncte importante în consolidarea capitalului electoral al candidatului PSD.
În același timp, PNL și-a jucat dezastruos cartea pentru Primăria Constanța. Inițial, a apărut gluma de candidat autodesemnat în persoana lui Robert Boroianu, cu un trecut atât de vulnerabil încât jurnaliștilor locali le-au fost suficiente câteva săptămâni pentru a-l trage pe dreapta pe afaceristul liberal. A urmat apoi impunerea în fruntea liberalilor a prietenului omului de afaceri Gabriel Comănescu. Amiralul Vergil Chițac a ieșit „învingător” într-un sondaj comandat de PNL și care nu a fost niciodată făcut public și este candidatul liberalilor, chiar dacă acesta nu a renunțat încă la cariera militară.
Nu e de mirare că, în urma acestor decizii „democratice”, tensiunile dintre „vechii” și „noii” liberali au escaladat. Pe bună dreptate, din cauza pasivității PNL, dar și a zvonurilor apărute în ultima vreme referitoare la diverse întâlniri dintre șefii vechilor liberali și liderii social-democrați, democrat-liberalii se tem ca electoratul să nu acuze PNL că a bătut palma cu PSD înainte de alegeri.
Nici situația din teritoriu nu e grozavă pentru previzionarea partidului care va câștiga majoritatea primăriilor din județul Constanța. Din 41 de primari ai PSD, 10 au probleme penale, iar din 25 de primari ai PNL, 7 au probleme penale. Un calcul simplu ne arată că 20%-25% din edilii fiecărui partid este fie urmărit sau cercetat penal, fie condamnat în primă instanță. Conform afirmațiilor făcute în urmă cu câteva luni de cei doi lideri, Felix Stroe (PSD) și Gheorghe Dragomir (PNL), niciunul dintre acești primari nu se va mai regăsi pe listele candidaților pentru alegerile locale din partea celor două partide.
Rămâne de văzut dacă liderii PNL și PSD se vor ține de cuvânt și vor respecta criteriile impuse de la centru. Dacă vor face asta, atunci, mai mult ca sigur, primarii cu probleme penale vor candida fie independenți, fie din partea partidelor mici. Și pentru că sunt primari în funcție, cei mai mulți dintre ei vor fi avantajați de alegerea din primul tur.
Astfel, în această ipoteză, PNL și PSD vor pierde aproximativ 20% din numărul total de edili. Apoi, este greu de crezut că acești primari vor susține la CJC listele partidelor care i-au exclus. Așadar, procentul primarilor „exilați” va fi suficient pentru ca PNL sau PSD să nu obțină o majoritate categorică în CJC.
Se va negocia, se vor face socoteli, compromisuri și blaturi, în funcție de interese și influențe. Alegerile se vor juca. Cel mai probabil, prima șansă la formarea unei alianțe o are PNL. Însă majoritatea din CJC va fi una friabilă și va depinde poate de votul unui singur consilier.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
