- Prima scurgere de informații cu impact major la nivel mondial, #PanamaPapers (2016) a determinat recuperarea a sute de milioane de euro în urma investigațiilor de presă din mai multe state.
- În România însă, în urma scandalului public, din #PanamaPapers au rămas doar revolta publică și glumele neinspirate ale parlamentarilor care ar fi trebuit să analizeze prejudiciul adus Statului român.
- Efectele #PanamaPapers astăzi, în România? Zero. Statul bate pasul pe loc când vine vorba de anchetarea miliardelor pierdute în paradisul fiscal. Și nici vorbă de recuperarea prejudiciilor.
În urmă cu șase ani, investigația jurnalistică #PanamaPapers dezvăluia lumii secretele financiare ale puternicilor zilei. Printre ei, câteva zeci de români care au folosit liniștiți companiile offshore înființate în paradisul fiscal.
Efectele investigației #PanamaPapers în România sunt aproape zero. În schimb, în alte țări, autoritățile au recuperat sute de milioane de dolari de la afaceriști și politicieni corupți. Un politician român a încercat să atragă atenția și să-și mobilizeze colegii, însă demersul său a fost luat la mișto chiar într-o comisie parlamentară oficială.
La 12 aprilie 2016, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților erau invitați Dragoș Doroș, președintele ANAF și Neculae Plăiașu, șeful Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din acel moment. Unul dintre punctele de pe agenda comisiei se referea la informațiile publicate în cadrul investigației internaționale #PanamaPapers.
Cu câteva zile înainte, 370 de jurnaliști și organizații media din 78 de țări, coordonați de International Consortium of Investigative Journalism, au publicat primele investigații bazate pe documentele din arhiva casei de avocatură Mossack Fonseca.
Citește toată investigația pe Context.ro
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții: