Corina Apostoleanu este directorul Bibliotecii județene „I.N. Roman“ din Constanța. A absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, Universitatea din Craiova, în anul 1986. A obținut gradul didactic defintiv în învăţământ la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1989. Corina Apostoleanu este dr. în Filologie, specializarea Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, 2009. Lucrează în cadrul Bibliotecii județene din Constanța de 24 de ani, fiind şef birou Informare Bibliografică -1996-2001 și Şef Serviciu Informare Bibliografică – 2001-2015.
ISE: În noiembrie 2014, ziarul Info Sud-Est publica un articol intitulat „ORAȘUL ÎN CARE CULTURA A FOST ÎNGROPATĂ: Biblioteca Județeană din Constanța, batjocorită de CJC“, în care erau puse în discuție condițiile jenante în care a ajuns clădirea bibliotecii județene, din cauza refuzului Consiliului Județean Constanța de a aloca fondurile necesare. În ce situație se află astăzi clădirea Bibliotecii? Mai plouă în interior? S-au alocat fonduri? Are clădirea vreo șansă de salvare? Se poate preconiza un termen? Cum ar trebui să arate, din punctul Dumneavoastră de vedere, cea mai mare bibliotecă din municipiul şi judeţul Constanţa la începutul secolului al XXI- lea?
Corina Apostoleanu: Cunsosc articolul la care faceţi referire şi pot spune că am fost afectată, citindu-l. Suntem o instituţie importantă de cultură a judeţului şi, ca atare, reprezentăm Constanţa. Consider că important este ca acest aspect să fie asimilat la nivelul decizional şi astfel Biblioteca, dar şi celelalte instituţii de cultură pot atinge nivelul pe care un judeţ precum Constanţa ar trebui să îl aibă. În luna octombrie a anului 2015 s-a încheiat reparaţia acoperişului şi în prezent nu mai plouă în interior. Din păcate, semnele infiltrării umezelii sunt prezente şi de aceea am prevăzut pentru anul acesta reparaţii pentru zonele afectate. Mai ales pentru că este vorba despre spaţii de depozitare a publicaţiilor periodice, dar şi pentru crearea de condiţii proprii de utilizare a spaţiilor de lectură. Sunt fonduri pentru aceste reparaţii. În privinţa felului în care ar trebui să arate Biblioteca, este necesar să precizez două aspecte – proiectul a fost făcut la începutul anilor 90, ca prima clădire de bibliotecă publică, după 1989. La momentul 1998, când ne-am mutat în clădire, era considerată una dintre cele mai frumoase clădiri din ţară. Desigur, schimbările din domeniu, implementarea masivă a tehnologiei a atras după sine schimbări continue. Este necesară, în continuare, o reorganizare a spaţiilor, proces care deja a debutat, cu etajul al doilea, o redimensionare a spaţiilor de depozitare şi, respectiv, înnoiri de mobilier. La începutul secolului al XXI-lea, o bibliotecă publică trebuie să fie un spaţiu dinamic, adaptat cerinţelor diverse ale utilizatorilor, care nu mai vin strict pentru lectură sau împrumut de carte, ci pentru a găsi în această instituţie şi un partener de dialog. Pe de altă parte, potenţialul uman al instituţiei noastre este unul ridicat şi, de aceea, suntem foarte solicitaţi. Anul acesta împlinim 85 de ani de bibliotecă publică la Constanţa (prin decizia Ministerului Instrucțiunii Publice și Culturii Naționale din 9 iulie 1931, în timpul guvernului condus de N. Iorga și prin decizia Consiliului Municipal din 19 iulie 1931, de înființare a bibliotecii comunale din Constanța, n.red.) şi manifestări dedicate evenimentului vor avea loc în luna septembrie, dar şi pe parcusul anului. Se cuvine să arătăm locul real pe care îl ocupăm în comunitate.
ISE: În anul 2010 au fost făcute multe disponibilizări în rândul angajaților Bibliotecii, iar conducerea se plângea că a rămas foarte puțin personal în raport cu volumul de lucru din instituție. Cum arată situația astăzi? Cum ar trebui să arate, din punctul de vedere al resursei umane, instituţia pe care o conduceţi?
C.A.: 2010 a fost pentru Biblioteca Judeţeană un an foarte greu, deoarece atunci au fost disponibilizaţi un număr important de angajaţi. Credem că, în comparaţie cu ce s-a petrecut în celelalte biblioteci judeţene, la Constanţa a fost cel mai dificil. Disponibilizarea a atras după sine reducerea programului cu publicul, astfel că s-a ajuns ca Biblioteca să aibă trei zile pe săptămână deschis numai după-amiaza şi două zile, numai dimineaţa, respectiv nu s-a mai lucrat sâmbăta. În prezent, există aprobarea pentru un număr în plus de posturi, în consecinţă am declanşat concursul de angajare. Acesta este primul pas, în direcţia completării necesarului de personal, deoarece până la atingerea unui număr apropiat de ceea ce trebuie să fie o bibliotecă judeţeană, la mărimea unui judeţ de talia Constanţei, mai avem un drum de parcurs.
ISE: Dispune Biblioteca Județeană „I.N. Roman” Constanța de un fond de carte suficient pentru cerințele cititorilor și pentru anvergura celui mai vechi oraș al României? De câţi bani dispune instituţia pentru achiziţionarea de carte? Există donaţii bibliofile importante?
C.A.: Fondul de carte de care dispune Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” acoperă în cea mai mare măsură cerinţele utilizatorilor. Desigur, permenent, trebuie să se ţină cont, la achiziţii, de domeniile de interes, de noutăţile care apar în toate domeniile şi de completarea fondului de carte, periodice şi alte tipuri de documente despre Dobrogea. În privinţa fondurilor alocate anul acesta, ne referim la un buget aprobat de aproximativ 100.000 lei, cu intenţia de a mai suplimenta suma, pe parcurs. Nu înregistrăm în prezent donaţii bibliofile importante. Există numeroase donaţii care includ carte de uz general.
ISE: Care sunt cele mai valoroase exemplare de carte din fondul Bibliotecii Județene „I.N. Roman” din Constanța? Aţi putea face o comparaţie, din acest punct de vedere, cu alte biblioteci asemănătoare din ţară? Unde aţi situa Constanţa?
C.A.: Este dificil să nominalizezi un anume titlu, în acest sens. Putem avea în vedere colecţiile speciale – ediţii ovidiene de secol XVII, XVIII, XIX, de exemplu, un incunabul, carte veche românească, ori cărţile ce poartă autograful unor importante personalităţi româneşti, din domeniul literaturii, artei, culturii, în general. Există în ţară biblioteci cu fonduri importante de carte cu valoare deosebită, ca de exemplu Braşov, Sibiu, Baia Mare, Alba Iulia – filiala Bathyaneum a Bibliotecii Naţionale a României. Constanţa se situează printre bibliotecile judeţene care se prezintă onorabil, cu menţiunea că bibliotecile amintite au avut alte surse de completare a acestor valoroase colecţii.
ISE: Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” din Constanţa a început un proiect de digitalizare a fondului de carte şi presă. Care este ritmul în care evoluează această iniţiativă? Există resursele materiale şi umane necesare?
C.A.: Digitalizarea fondului de presă veche dobrogeană, aflată mai ales pe suport de microfilm, şi, parţial, pe suport de hârtie, a început la Biblioteca Judeţeană de mai bine de 10 ani. Scanarea a fost realizată în condiţiile tehnologice pe care ni le-am permis, din punct de vedere financiar, dar există premisele de îmbunătăţire a acestei situaţii, prin achiziţionarea de tehnologie corespunzătoare acestui tip de activitate. Efortul colegelor care s-au ocupat de acest proiect a fost unul substanţial, mai ales că a fost vorba şi de disponibilizare în anii trecuţi. Proiectul continuă, există încă mult de lucru şi, în acest context, se impune colaborarea mai multor compartimente, astfel încât să avansăm în ritmul pe care ni l-am propus. Fireşte, digitalizarea respectă legea copyright-ului, atât pentru publicaţiile periodice, cât şi pentru carte. Este important de precizat acest aspect deoarece adesea utilizatorii îşi doresc să există full text pentru mult mai multe documente decât se poate. Există multe cereri de informare şi documentare din fondul vechi, pentru lucrări de cercetare, din partea studenţilor, a doctoranzilor, din partea media etc. Pe de altă parte, digitalizarea înseamnă şi conservare a fondului, cât şi consultarea acestuia de către utilizatorii globali, prin intermediul paginii web a Bibliotecii.
ISE: Care sunt activitățile şi evenimentele constante pe care Biblioteca Județeană le organizează în cadrul instituției? Puteţi nominaliza un partener instituţional ideal al Bibliotecii?
C.A.: Desigur, activitatea de bază a instituţiei este aceea de lectură (la domiciliu sau în săli), de sprijinire a informării şi documentării generale sau în procesul educaţional, la toate nivelele, inclusiv ore de curs desfăşurate în sediul Bibliotecii. În mod constant, Biblioteca organizează expoziţii de carte şi alte tipuri de documente, în relaţie cu evenimentele culturale, istorice etc. Câteva exemple – expoziţii ale elevilor de la şcolile de artă, expoziţii de fotografie, workshop-uri pentru copii şi tineri, club de şah, club de lectură, audiţii, vizite ale elevilor, lansări de carte, dezbateri pe diferite teme. Prin consultări cu colegii, aria acestor evenimente este în curs de extindere, mai ales că, pentru „Săptămâna altfel“, care anul acesta este în luna aprilie, avem deja un număr important de înscrieri pentru activităţi. Parteneriate stabile de colaborare există cu un număr important de şcoli şi licee din oraş, cu Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Constanţa, cu care colaborăm în termeni foarte buni, cu Muzeul de Istorie Naţioanlă şi Arheologie Constanţa, cu Universitatea „Ovidius” Constanţa şi facultăţi din cadrul acesteia.
ISE: Are constănţeanul gustul lecturii? Câți cititori are astăzi Biblioteca Județeană? (o statistică pe zi, lunară, anuală). E mult, e puţin? Se poate aprecia, din punctul Dumneavoastră de vedere, că în Constanţa există trei universităţi de stat, cu un total de peste 25.000 de studenţi, alături de alte câteva universităţi particulare?
C.A.: Gustul lecturii pentru constănţeni nu cred că este categoric diferenţiat de ceea ce se întâmplă, în general, în bibliotecile judeţene din România. Pentru anul 2015, există un număr de peste 3600 de utilizatori înscrişi şi reînscrişi numai în anul 2015, care au solicitat, desigur, serviciile Bibliotecii, la sediu. Pe de altă parte, există servicii solicitate la distanţă-online, sunt activităţi care se desfăşoară în toate spaţiile – vizite, workshop-uri, lansări de carte etc, ce aduc, la rândul lor, mulți membri ai comunităţii în bibliotecă. Prezenţa studenţilor este consistentă, în ceea ce ne priveşte. Toate universităţile sunt reprezentate, în plus există între utilizatori şi studenţi originari din Constanţa, care studiază în alte centre, dar care sunt abonaţi şi la Biblioteca noastră. Nu se poate spune că este suficient deoarece există în permanenţă un potenţial de non-utilizatori care se pot transforma în utilizatori, în funţie de ce le putem oferi.
ISE: Ce preferă cititorii constănțeni? Care este domeniul cel mai accesat de public?
C.A.: În privinţa secţiei de împrumut pentru adulţi, se citesc romane de tip loisir, poliţiste, istorice, memorii, jurnale de călătorie ori sunt solicitate titluri pe care cititorii le găsesc pe Internet, despre care aud la TV sau la radio, le sunt recomandate de prieteni. La secţia pentru copii şi tineret predomină cererile de lectură, în conformitate cu cerinţele din curricula de studiu, la şcoala gimnazială sau liceu. La sălile de lectură se adaugă literatura de specialitate, pentru examene sau lucrările curente ale studenţilor, de exemplu – drept, medicină, farmacie, istorie, ştiinţe politice, economie, legislaţie etc.
ISE: Există cumva vreo statistică a celor mai citite cărți din Biblioteca Județeană Constanța? Care ar fi acestea?
C.A.: Nu pot spune că există o statistică a celor mai citite cărţi, domeniile, aşa cum spuneam sunt mai importante pentru noi.
ISE: În ce stadiu sunt sălile în care este depozitat fondul de carte? Considerați necesare unele modernizări, făcând aici referire mai ales la susținerea unor temperaturi constante, a unei anumite umidități, la aerisire? (Există astăzi în aceste săli de depozitare astfel de mecanisme de control și înregistrare a datelor, menite să îmbunătățească modul de păstrare al cărților pe parcursul anilor?)
C.A.: Aşa cum arătam şi anterior, sunt necesare unele reparaţii şi schimbări în clădire, având în vedere că instituţia funcţionează aici din anul 1998. Nu dispunem în clipa de faţă de astfel de mecanisme de control al parametrilor la care faceţi referire.
ISE: De puțină vreme aveți în bibliotecă o carte extrem de rară: Metamorfozele lui Ovidius, scrisă în limba latină, în anul 1807. Aţi avut cereri pentru a fi citită sau fotografiată?
C.A.: Volumul despre care vorbţi se află în Bibliotecă din anul 2002 şi a fost achiziționat în sistem de anticariat. Face parte din colecţiile speciale ale Bibliotecii şi, în acest sens, nu este pus la dispoziţia utilizatorilor oricând, deoarece riscă să fie degradat. Colecţiile speciale sunt prezentate publicului, pentru o evenatuală cercetare, sau în cadrul unor evenimente. Volumul a fost fotografiat, mai ales de către reprezentanţii media. Biblioteca Judeţeană are în plan digitizarea volumelor din colecţiile speciale, tocmai pentru a fi protejate şi a putea fi făcut cunoscut utilizatorilor, fără a fi deplasate din locul de depozitare.
ISE: Biblioteca Judeţeană „I, N. Roman” se află sub autoritatea administrativă a Consiliului Judeţean Constanţa. Consilierii intră în spaţiul instituţiei pe care o conduceţi pentru a participa la şedinţele oficiale. Dar există consilieri judeţeni care intră în Biblioteca Judeţeană pentru a lectura sau împrumuta cărţi? Există vreun senator sau deputat de Constanţa cu permis de lectură la Biblioteca Judeţeană? Cunoaşteţi dacă vreun reprezentant al conducerii judeţului sau municipiului Constanţa (primar, preşedinte de Consiliu Judeţean) a intrat în sala de lectură sau în spaţiile de depozitare în ultimii ani?
C.A.: Da, conform Legii bibliotecilor nr 234/2002, Biblioteca Judeţeană „I, N. Roman” se află sub autoritatea Consiliului Judeţean Constanţa. Într-o perioadă, şedinţele de lucru ale Consiliului se desfăşurau în sediul nostru. În prezent, nu se mai desfăşoară în Bibliotecă. Există un număr de oameni politici sau din administraţie care se află printre cei care solicită serviciile oferite de Bibliotecă.
ISE: Recent, aţi afirmat în presa locală că, prin reglementarea depozitului legal de carte, Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman” a achiziţionat toate volumele scrise de deţinuţii de la Poarta Albă şi editate de editurile recunoscute din Constanţa. Mai mult, ați organizat și o expoziție cu aceste exemplare. Care a fost impactul acestui eveniment? Au existat persoane interesate de aceste lucrări?
C.A.: Da, aceste cărţi au ajuns la Bibliotecă, prin efectul acestei legi. Consider necesar să subliniez că nu este vorba despre vreo plată, întrucât în cazul depozitului legal local, publicaţiile se primesc gratuit de către bibliotecile judeţene. Utilizatorii bibliotecii au privit cărțile expuse în bibliotecă, la parter, dar nu au arătat și un interes deosebit în a le solicita în sălile de lectură, până în prezent. Având în vedere că unele dintre aceste cărți aveau o tematică specializată, este posibil să nu fi atras atenția publicului larg.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
