Sursa: Scena9.
Mai multe sacoșe cu bani cărate la partid, o sinucidere și câțiva experți care au întors capul atunci când o cetate antică era mutilată sub ochii lor. Așa a început distrugerea Capidavei, una dintre cele 200 de fortificații ridicate de romani în secolul II, pe granița imperiului de pe actualul teritoriu românesc.
Cetățile, asemenea Capidavei, și castrele, adică taberele militare fortificate, erau așezate de-a lungul Dunării, ca un șirag de piatră care se numea limes. Așa își apăra Imperiul Roman provinciile. Una dintre aceste cetăți a rămas, de aproape două milenii, într-un sat rătăcit pe hartă, între Cernavodă și Hârșova, care abia mai numără 100 de locuitori și care, astăzi, poartă numele cetății.
Povestea distrugerii Capidavei, monument istoric de categoria A, adică de interes național, este scrisă în aproape 300 de pagini de corespondență între instituțiile statului și alte 300 de pagini scrise de un procuror în rechizitoriu.
Bucăți grosolane similare celor de BCA au fost lipite cu ciment de zidurile de piatră, iar turnuri din fier beton au fost înfipte în cetate ca în rărunchii unui bloc de 10 etaje. Urmele ireversibile ale distrugerii sunt vizibile și astăzi și vor rămâne tot timpul de-acum încolo mărturia modului în care poate fi distrusă o cetate veche de 2000 de ani.
Răul produs la Capidava, cetate care urma să intre în patrimoniul mondial UNESCO, e de o banalitate seacă, derulată în mai multe acte:
Actul 1. Atribuirea contractului de restaurare
Ideea restaurării Capidavei a apărut în 2009, când Nicușor Constantinescu, președintele de-atunci al Consiliului Județean Constanța, a anunțat că vrea să obțină fonduri pentru reabilitarea cetății, ca să o transforme în punct de atracție turistică.
Consiliul Județean Constanța a depus proiectul de finanțare la Ministerul Dezvoltării în 2010, iar la începutul anului 2013 a fost declarat eligibil pentru a primi fondurile europene. Ceruse vreo 15 milioane de euro. La scurt timp s-a semnat și contractul de finanțare.
În același an, 2013, Consiliul Județean Constanța a organizat licitația, procedură în urma căreia a descalificat 5 dintre cele 6 firme care voiau să restaureze cetatea.
Societatea declarată câștigătoare nu putea legal să câștige licitația, pentru că nu întrunea mai multe condiții din caietul de sarcini, dar firma era a finei de cununie a lui Nicușor Constantinescu, unul dintre baronii locali legendari ai României din ultimii 30 de ani. Așa că a câștigat-o.
Deși procedura a fost contestată, în cele din urmă licitația a fost atribuită tot finei lui Nicușor Constantinescu.
Așa a ajuns, în octombrie 2014, de la nașul pentru fina lui, un contract estimat la 15 milioane de euro, deși firmele descalificate estimaseră lucrările de restaurare la maximum 10 milioane de euro.
În martie 2015, au început lucrările pe șantierul de la Capidava. Toată documentația din jurul proiectului era avizată de Ministerului Culturii, prin Comisia LIMES, iar arheologul responsabil de șantier era Ioan Carol Opriș, conferențiar la Facultatea de Istorie din București, astăzi prodecan. El era persoana care trebuia să efectueze controale periodice pentru a verifica dacă lucrările respectă proiectul avizat de Ministerul Culturii.
Actul 2. Sfântul 10% pentru partid
Administratorul societății câștigătoare era Constantin Dima, un individ care trebuia să se asigure că 10% din finanțarea restaurării ajunge în buzunarul PSD Constanța, condus pe-atunci tot de Nicușor Constantinescu. Ca să șteargă urma banilor, Dima a urmat una dintre schemele clasice de drenare a fondurilor publice:
Citește articolul complet pe Scena9.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
si nu au de gand sa o refaca ca lumea? ce se va intampla? nu ii trage nimeni la raspundere?