•În județul Tulcea sectorul public a atras de patru ori mai mulți bani europeni decât sectorul privat.
•Operatorii regionali au fost cei mai harnici actori pe piața banilor europeni din Tulcea, reușind să absoarbă aproximativ 278 milioane lei, cu 100 de milioane mai mult față de Consiliul Județean și aproape triplu față de cât au reușit să atragă toate administrațiile locale (primării, consilii locale) luate la un loc.
•Sectorul apei a fost domeniul în care s-au pompat cei mai mulți bani europeni – aproximativ 278 milioane lei.
În județul Tulcea au intrat, în cei 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene, aproximativ 774 milioane de lei, bani atrași prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune.
Cu 113 proiecte câștigate în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016, județul Tulcea ocupă un onorabil loc 7, într-un clasament național care arată câți lei pe locuitor a reușit fiecare județ al țării să atragă de la Bruxelles. Județul Tulcea a întrecut la acest capitol județul Constanța, având un indice de 3657 lei/ locuitor.
Analizând structura banilor europeni ajunși în județul de la porțile Dunării, observăm că sectorul public a reușit să absoarbă un procent extrem de mare – 82,2% (636 milioane lei) din totalul fondurilor, restul de 17,8% (138 milioane lei) intrând în sectorul privat.
În ceea ce privește aceste fonduri structurale, menite să alinieze dezvoltarea economică și socială din România la standardele UE, cei mai importanți beneficiari din județul Tulcea au fost operatorii regionali, care au reușit să aducă în județ aproximativ 278 milioane lei, cu 100 de milioane mai mult decât a reușit Consiliul Județean să atragă (173 milioane lei) și aproape triplu față de întreaga sumă absorbită de primăriile din județ (107 milioane lei). De remarcat este faptul că și în județul Constanța principalii beneficiari ai fondurilor structurale au fost operatorii regionali.
În județul Tulcea, ultimele categorii de beneficiari în clasamentul fondurilor europene sunt întreprindere mici – cu 4 milioane de lei atrași, institutele de cercetare – cu 4 milioane de lei atrași, și persoanele juridice de drept privat și utilitate publică – cu 8 milioane de lei atrași.
La fel ca și în județul vecin de la Sud, în Tulcea s-au pompat cei mai mulți bani europeni în sectorul apei. Mai exact, proiectul ce a vizat lucrări la sistemul de epurare a apei a reușit să aducă în județ 278 milioane lei.
Urmează segmentul protejării și promovării patrimoniului natural și cultural, cu accent pe proiecte desfășurate în Delta Dunării, care au atras 125 milioane lei, și sectorul de infrastructură rutieră – drumuri -, unde au fost atrași 95 milioane lei.
*Analizele noastre sunt realizate pe baza setului de date publice oferit de Ministerul Fondurilor Europene, care include banii europeni atrași de România prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune, în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016. În aceste analize nu sunt incluse fondurile de pre-aderare (fondurile PHARE), fondurile europene nerambursabile în domeniul agriculturii (subvențiile APIA) sau fondurile structurale transfrontaliere.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
