Ministerul Mediului a făcut singurul studiu de impact asupra mediului în anul 2005, la doi ani de la construirea Canalului Bâstroe, arată Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării (ARBDD) într-un răspuns pentru Info Sud-Est. Reprezentanții ARBDD mai afirmă că, în acest moment, Ministerul Mediului lucrează la un caiet de sarcini pentru un nou studiu și că „la acest moment nu se poate face o evaluare fundamentală a impactului asupra mediului”, făcând referire la dragările efectuate de partea ucraineană. Documentul ARBDD poate fi consultat aici.
- „Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării nu poate întocmi astfel de studii, neavând personal specializat (cercetători) și nici echipament de prelevare probe sau de realizare de analize de laborator funcționale. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este ordonatorul principal de credite și singurul în măsură să demareze astfel de studii, prin achiziționarea de servicii de specialitate”, se arată în răspunsul ARBDD, semnat de guvernatorul Gabriel Marinov.
„În contextul începerii construirii în 2003 a canalului Bâstroe pe teritoriul statului vecin Ucraina, în afara teritoriului Rezervației Biosferei Delta Dunării, Ministerul Mediului de la acea vreme a dispus elaborarea unui studiu în anul 2005. În prezent este în lucru caietul de sarcini pentru achiziționarea serviciilor privind elaborarea unui stadiu de impact în condițiile actuale, din 2023”, mai transmit reprezentanții ARBDD.
Având în vedere că un studiu de impact presupune o perioadă de timp de observații și analize, afirmă ARBDD, „la acest moment nu se poate face o evaluare fundamentată a impactului asupra mediului”.
Ministerul Mediului și Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării nu au răspuns întrebărilor Info Sud-Est privind impactul dragărilor asupra mediului până la publicarea acestui articol.
La 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.
Două zile mai târziu, în data de 17 februarie, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirma, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
A urmat aproape o săptămână de discuții aprinse în spațiul public pe acest subiect, agenda fiind inundată de critici aduse acțiunilor de dragare ale Ucrainei sau acuze că inflamarea și întreținerea acestui scandal folosește intereselor Rusiei.
Președintele Klaus Iohannis a criticat, miercuri, politicienii care s-au grăbit să critice lucrările de dragare efectuate pe canalul Bâstroe și a precizat că partea ucraineană a solicitat discuții la nivel de experți cu Ministerul Transporturilor, Mediul și Externelor, dar aceste discuții nu au avut loc.
- „Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediul și pe Externe. Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament”, a spus președintele Iohannis, într-o declarație de presă susținută în Varșovia, răspunzând la întrebările ziariștilor.
Iohannis a notat că „ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei”, deoarece „până la urmă e teritoriu ucrainean”. Președintele a recomandat politicienilor care au intervenit pe marginea acestui subiect ca, înainte să „țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo”.
În replică, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, la Parlament, că dragarea canalului Bâstroe este un subiect care afectează una dintre bijuteriile lumii și că în România s-a depășit momentul în care era sancționat delictul de opinie: „Oamenii se așteaptă de la noi la o reacție, nu să ne ascundem”, a susținut Marcel Ciolacu.
Șeful PSD a susținut că autoritățile din România și Ucraina trebuie să rezolve cât mai repede acest subiect și să vină cu explicații pentru public.
- „Asta nu înseamnă că România nu a ajutat economic, umanitar, militar Ucraina și nu înseamnă că România nu are datoria să ajute Ucraina în continuare până când aceasta va câștiga războiul în fața unui agresor cum este Rusia. România va fi în viitor între cei mai importanți stâlpi pentru reconstrucția Ucrainei”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a revenit joi și a anunțat că trei nave românești ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe. Navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, potrivit unei postări a ministrului pe Facebook.
Declarația lui Grindeanu vine la o zi după ce ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată.
Mai mult, oficialul ucrainean a spus că „am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
