Niciun gram de droguri confiscat în Portul Constanța în ultimii doi ani, în plin bum al traficului/ Doar 20 de tone în ultimul sfert de secol (raport, grafice)

În Portul Constanța nu a mai fost depistată nicio captură de droguri din anul 2021, conform informațiilor furnizate de Inspectoratul General de Poliție pentru G4Media și Info Sud-Est, deși cel mai recent raport privind drogurile la nivelul Uniunii Europene, publicat în iunie de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), arată că rețelele de traficanți vizează tot mai des porturile mai mici din spațiul comunitar.

Mai mult, într-un raport realizat în parteneriat cu mai multe instituții europene, DIICOT a precizat că România este o țară de tranzit pe Ruta Balcanică (mai ales prin porturile maritime la Marea Neagră), în special pentru droguri ca heroină, cocaina și ecstasy.

În total, din anul 2000 până în prezent, autoritățile au confiscat doar 20 tone de droguri în Portul Constanța, arată o analiză G4Media și Info Sud-Est bazată pe informațiile obținute de la IGPR. Spre comparație, în Portul Roterdam au fost confiscate 70 de tone de cocaină doar în anul 2021, iar în august 2023 vameșii au depistat 8 tone de cocaină într-o singură zi. În Anvers (Belgia) au fost depistate peste 110 tone de cocaină doar în 2022. G4Media vă prezintă capturile de droguri din Portul Constanța, confiscate de autorități în ultimul sfert de secol.

Publicitate electorală

• DIICOT și Inspectoratul General al Poliției Române nu au răspuns solicitării G4Media de a transmite un punct de vedere până la publicarea acestui articol.

În anul 2000, vameșii din Portul Constanța nu au depistat niciun transport de droguri, iar în 2001 au fost confiscate 8,6 tone de hașiș. Timp de 8 ani de zile autoritățile nu au mai depistat niciun gram de drog în port, până în 2009 când au fost confiscate 1,4 tone de cocaină. Ulterior, vameșii au mai găsit droguri din 2 în 2 ani și doar câteva kilograme: în 2011 – 160 kg de cocaină, în 2013 – 30 kg de cocaină, în 2015 – 2 tone de sare de sodiu a acidului MDP2P glicidic (pre-precursor de droguri de mare risc). În 2016 au mai fost depistate patru transporturi în cantitate totală de aproximativ 2,3 tone de cocaină.

Timp de trei ani nu au mai fost depistate droguri, iar din 2019 au urmat 3 ani în care polițiștii au confiscat: 1,7 tone de cocaină, 1 tonă de captagon și 1,4 tone de hașiș (2020) și 1,5 tone de cocaină (2021). De doi ani, niciun transport de droguri nu a mai fost depistat în Portul Constanța, conform informațiilor IGPR.

• Citește și ANALIZĂ Pentru corupția din Portul Constanța, DNA a finalizat un singur caz cu condamnare la închisoare, în ultimii 20 de ani / În alte dosare instanțele au pronunțat achitări sau închisoare cu suspendare.

Confiscarea drogurilor în salturi și capturi mici are loc în Portul Constanța în condițiile în care rapoartele Uniunii Europene și ale DIICOT arată o realitate paralelă, în contrast cu cea din teren: Rețelele de traficanți de droguri caută din ce în ce mai des porturile mai mici din UE, iar România este o țară de tranzit pe Ruta Balcanică. Porturile maritime românești de la Marea Neagră (în special Constanţa) sunt în continuare considerate de traficanți ca reprezentând o alternativă viabilă pentru transportul drogurilor către Uniunea Europeană, arată raportul DIICOT ”Combaterea coordonată a noilor tendințe în traficul de droguri – Snow White”, despre care G4Media a scris pe larg aici.  

În 2021, statele membre ale UE au confiscat o cantitate record de 303 tone de cocaină. Drogurile capturate în Belgia (96 tone), Țările de Jos (72 tone) și Spania (49 tone) au reprezentat aproape 75% din cantitatea totală capturată. Conform datelor preliminare pentru 2022, cantitatea de cocaină capturată în Anvers, al doilea port maritim din Europa ca dimensiune, a crescut la 110 tone, de la 91 tone în 2021, arată raportul EMCDDA al UE. În 2021, România a capturat doar 1,5 tone de cocaină. G4Media a scris pe larg despre rezultatele raportului UE aici.

Una dintre vulnerabilitățile Portului Constanța este lipsa de personal a instituțiilor de control, care se resimte cu atât mai mult acum, când activitatea în Portul Constanța a crescut, ca urmare a războiului din Ucraina. ”În timpul vizitei de studiu, Serviciul Vamal, care este fără îndoială forța de stopare de la frontieră, a menționat că ar avea nevoie de o majorare cu 50 la sută a personalului său din port pentru a fi eficient. De asemenea, raportul Snow White menționează că echipamentul mobil de scanare al Serviciului Vamal a fost complet nefuncțional.

În portul Constanța, verificările efectuate de Serviciul Vamal sunt mai curând birocratice, se bazează pe o analiză a riscurilor. Principalii indicatori sunt: țara de expediție, expeditorul, sau expeditorul intermediar, destinatarul, tipul de ambalaj, costurile de transport și/sau descrierea mărfurilor. Acolo unde este cazul, evaluarea ar trebui dublată de o verificare fizică, cum ar fi o scanare cu raze X.

În tot portul există însă doar două scannere cu raze X, iar Serviciul Vamal nu are niciun scanner funcțional în dotare. Deși deține un scanner mobil, el este nefuncțional din 2016 în lipsa unei autorizații și urmează să fie casat. Scanerul cu raze X pe care îl operează la BVF Constanța Sud în prezent a fost pus la dispoziție de Administrația Portului Constanța. Până în luna august a acestui an, au fost scanate astfel 1377 de containere, dar nu a fost constatată nicio neregulă, potrivit unui răspuns al autorității transmis G4Media.

DP World va inaugura în această toamnă un scaner cu raze x în terminalul de containere din Portul Constanța, pe care îl operează din 2003. Investiția se ridică la 15 milioane de euro, iar aparatura de control va fi operată de autoritățile portuare. Doar două alte scanere mai funcționează în port, unul fiind operat de biroul vamal și celălalt de poliție. Detalii, pe G4Media.