O ordonanţă de urgenţă a guvernului de la Sofia, intrată în vigoare la 23 iulie, prevede ca toţi absolvenţii facultăţilor de medicină din Bulgaria, care pe timpul studiilor au beneficiat de plăţile statului (şcolarizare, burse, stagii de pregătire), vor fi obligaţi să rămână vreme de trei ani în ţară şi să lucreze în spitale desemnate de Ministerul Sănătăţii.
În repetate rânduri, ministrul român al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a cerut public măsuri rapide privind restricţionarea circulaţiei forţei de muncă în spaţiul Uniunii Europene. Demnitarul de la Bucureşti a insistat, de asemenea, şi pentru formule administrative şi juridice prin care absolvenţii facultăţilor de stat să poată fi repartizaţi în oraşe şi localităţi rurale ocolite de aproape trei decenii de deţinătorii unei diplome universitare. Recent, la postul de televiziune Antena3, Eugen Teodorovici a revenit cu ideea: „De ce nu întrebăm şi discutăm cu studenţii: după terminarea facultăţii, nu cumva ar fi corect, din toate punctele de vedere, ca studenţii un număr de ani să lucreze în România?”
Replicile nu au întârziat să apară, cele mai dure venind dinspre Liga Studenţilor din Universitatea „Al.I Cuza” din Iaşi şi a liderului Uniunii Salvaţi România, Dan Barna. Candidatul la alegerile prezidenţiale din noiembrie a punctat astfel: „Într-o lume care devine globală, mai deschisă spre Europa, spre toată planeta, ideea că ai putea să le spui tinerilor să rămână legaţi de glie arată cât de în urmă am rămas noi ca societate. E o aberaţie”.
Deşi în România criticile venite dinspre mediul politic, al societăţii civile şi asociaţiilor profesionale au fost extrem de vehemente, în Bulgaria o astfel de decizie a fost aplicată recent, având în vedere lipsa personalului sanitar calificat în marea majoritate a spitalelor de stat.
Măsura instituită de cabinetul conservator condus de Boiko Borisov este urmare a unui deficit masiv de medici specialişti în cele mai multe dintre spitalele din ţară, în special din oraşele mici şi mijlocii şi din mediul rural. O parte a absolvenţilor facultăţilor de medicină au ales să semneze contracte de muncă cu spitale din state ale Uniunii Europene sau să se angajeze în clinici private.
Cotidianul „Dnevnik” nota la 23 iulie că, iniţial, guvernul de la Sofia stabilise în textul Ordonanţei ca absolvenţii şi specialiştii finanţaţi de la bugetul de stat pe perioada studiilor să poată lucra în acelaşi spital în care efectuau şi specializarea. Deficitul cronic de medici din mai toate spitalele ţării a decis instituirea unei liste de priorităţi, alcătuită de Ministerul Sănătăţii, unde aceştia trebuie să profeseze minim trei ani după încheierea studiilor. La schimb, scrie şi cotidianul „Sega”, la 24 iulie, vor primi o subvenţie lunară de două salarii minime pe economie, adică 1120 leva (aproximativ 560 de euro) precum şi plata contribuţiilor sociale aferente. Specialiştii în medicină generală, scrie „Sega”, vor primi lunar o subvenţie de 1336 leva (aproximativ 650 euro).
Ordonanţa de guvern mai prevede că personalul medical şcolarizat din bugetul statului care refuză repartiţia Ministerului Sănătăţii pentru minim trei ani este obligat să returneze întregul cost al şcolarizării, deducându-se doar timpul efectiv lucrat.
În România, situaţia existentă în spitalele de stat şi în întregul sistem sanitar este asemănătoare celei din Bulgaria. Plecările masive în statele Uniunii Europene, închiderea multor unităţi spitaliceşti în 2010-2011 şi salarizarea mizerabilă, până la recalculările veniturilor de după 2016, au condus la depopularea masivă a spitalelor româneşti, în special a celor aşezate în reşedinţe de judeţ fără universităţi, oraşe mici şi mijlocii şi în întregul mediu rural. Practic, cu excepţia câtorva mari oraşe, unde funcţionează şi facultăţi de medicină, România este lipsită de asistenţa medicală specializată în toate domeniile.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
