De la 1 ianuarie, Croaţia a preluat conducerea rotativă semestrială a Consiliului Uniunii Europene, după ce a aderat la blocul comunitar în 2013. Spre deosebire de preşedinţiile din 2019 (România şi Finlanda), apreciate la Bruxelles, cea a Croaţiei este supusă unor critici severe din partea mediei din Suedia şi a unor importante voci publice şi politice venite dinspre zonele politice social-democrate şi ecologiste.
În ultima zi a anului 2019, una dintre cele mai populare publicaţii din Suedia, „Svenska Dagbladet”, apropiată de formaţiunile politice liberale, a publicat o virulentă luare de poziţie împotriva Croaţiei, sub semnătura europarlamentarei Malin Anna Björk, membră a Stângii Verzi Nordice. „Nu lăsaţi Croaţia în spaţiul Schengen”, a cerut reprezentantul suedez în Parlamentul European, motivul fiind legat de tratamentul acordat de autorităţile de la Zagreb migranţilor asiatici şi africani care se află la frontierele cu Bosnia-Herţegovina. Malin Anna Björk a acuzat încălcarea de către Croaţia a unor convenţii la care Uniunea Europeană este semnatară. Mii de imigranţi, proveniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa pleacă dinspre Grecia şi Turcia, pe aşa-numita „rută balcanică”, incluzând şi Croaţia, în încercarea de a găsi refugiu în Germania şi Suedia. Unele state, precum Ungaria, au stabilit controale foarte severe la frontierele cu vecinii, ceea ce a determinta şi autorităţile de la Zagreb să caute soluţii pentru reglementarea intrărilor şi şederii acestor persoane pe teritoriul Croaţiei.
Un alt important cotidian suedez, „Aftonbladet”, apropiat Partidului Social Democrat, de guvernământ la Stockholm, a publicat un articol de opinie semnat de fostul ministru al Culturii, Alice Bah Kuhnke, astăzi deputat ecologist, în care guvernul de la Zagreb este acuzat de apropierea evidentă faţă de Ungaria şi Polonia în problema avorturilor şi drepturilor femeilor. Fostă atletă de origine gambiană, participantă la Jocurile Olimpice, Alice Bah Kuhnke a ocupat poziţia guvernamentală vreme de cinci ani (2014-2019) şi s-a remarcat în spaţiul public suedez prin numeroase luări de poziţie în domeniul social şi al drepturilor femeilor.
Criticile media din Suedia la adresa politicilor migraţioniste din Croaţia au venit pe fondul informării publicului privind gravele dezechilibre demografice cu care ţara este confruntată de aproape 30 de ani. Acelaşi cotidian „Svenska Dagbladet” a publicat un interviu cu ministrul croat al Ştiinţei şi Educaţiei, Blazenka Divjak, din care reiese că, după 1991, anul proclamării independenţei, Croaţia a pierdut 15% dintre locuitori (astăzi numără oficial aproximativ 4,3 milioane). „În fiecare an, din Croaţia dispare echivalentul unui oraş mic”, a recunoscut demnitarul de la Zagreb.
Alegerea lui Zoran Milanović în funcţia de preşedinte al Croaţiei, după două tururi de scrutin desfăşurate în decembrie 2019 şi ianuarie 2020, fost preşedinte al Partidului Social Democrat şi prim ministru, este de presupus că va domoli criticile venite de la Stockholm şi, mai ales, opoziţia politică referitoare la aderarea ţării la spaţiul Schengen, un proiect major al campaniei electorale prezidenţiale recente.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
