El va fi viitorul Președinte al României!

Rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2014 a cutremurat scena politică din România.
PSD a obținut peste 37%, însă nu este un scor care să asigure câștigarea alegerilor prezidențiale fără o alianță cu PNL, sau fără un candidat care să poată recupera măcar cele 14 procente necesare victoriei. În aceste condiții, candidatura lui Victor Ponta este extrem de dificilă și o dovedesc ultimele ieșiri publice ale primului ministru, în încercarea de a capta segmente ale electoratului de dreapta. O variantă de candidatură în acest sens poate fi aceea a lui Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului, care are menirea de a rupe un grup din PNL, pentru a asigura refacerea USL și a aduce voturile necesare pentru prezidențiale.
Dreapta românească, fragmentată în patru partide (PNL, PDL, PMP, FC) a înregistrat scoruri modeste, iar alegerile europarlamentare au reprezentat momentul ieșirii din scenă a liderilor lor: Crin Antonescu și-a anunțat demisia și retragerea din cursa pentru prezidențiale. La rândul lor, Vasile Blaga, Elena Udrea și Mihai Răzvan Ungureanu au demonstrat, încă o dată, că nu pot fi soluția câștigătoare pentru prezidențialele din noiembrie.
În plus, s-a anunțat alianța dintre PNL și PDL, la care au fost invitate și celelalte două partide din dreapta politicii românești. Noul proiect politic îl exclude pentru prima dată după 2004 pe Traian Băsescu, acest lucru datorându-se rezultatului modest obținut de Partidul Mișcarea Populară la europarlamentare.
Cum nu este limpede nici dacă Victor Ponta va candida și nici dacă Klaus Iohannis va obține voturile întregii drepte românești, încercăm să găsim profilul viitorului câștigător al scrutinului din noiembrie.

Profil de Președinte

Președinte-jucător vs Președinte dincolo de politică?

-A făcut politică, dar nu este văzut ca un ideolog consacrat și nici ca un lider politic cu o etichetă marcantă;
(alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 nu vor mai fi câștigate de o locomotivă electorală, așa cum s-a întâmplat din 1990 până acum)

-Are o notorietate căpătată atât în viața politică, cât și în afara ei;
(președinții României aveau o notorietate bine conturată la momentul câștigării alegerilor)

Publicitate electorală

-A deținut o funcție politică sau administrativă la nivel înalt și a avut rezultate notabile;
(nici unul dintre foștii președinți nu au provenit exclusiv din afara vieții politice sau administrative)

-Are capacitatea de a construi în jurul lui o alianță politică, fără a fi prizonierul deciziilor unui singur partid;
(nici un președinte al României nu a câștigat alegerile, până acum, din partea unui singur partid politic)

-Nu este un simplu lider local, chiar și dintre aceia cu rezultate remarcabile din punct de vedere electoral și administrativ, proiectele lui trebuie să depășească notorietatea locală și să se regăsească în plan național;
(nici un președinte al României nu s-a remarcat doar prin ocuparea sau succesul datorate unei funcții la nivelul administrației locale)

-Nu iese la braț cu marii perdanți din ultima confruntare electorală: Traian Băsescu, Crin Antonescu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Mihai Răzvan Ungureanu;
(liderii politici care dovedesc că scad în preferințele electoratului nu pot aduce un câștig semnificativ prin sprijinul declarat viitorului candidat)

-A dovedit o afinitate pentru o singură grupare politică, chiar dacă va veni din afara spectrului politic;
(percepția electoratului asupra liderilor care trec de la un partid la altul este nefavorabilă și se reflectă în rezultatul ultimelor alegeri din mai)

-Este asociat cu un proiect major din politica românească, acesta fiind punctul forte al viitoarei campanii electorale;
(numele candidatului se asoci-ază în percepția publică cu rezultatele pozitive ale unui proiect de impact)

-Are o imagine pozitivă în comunitățile românești din afara granițelor țării, inclusiv în rândul alegătorilor din Republica Moldova;
(în afara României locuiesc aproape 3 milioane de oameni, iar votul acestora s-a dovedit decisiv în alegerile prezidențiale din 2009, iar votanții din Moldova pun presiune emoțională asupra electoratului).

Capacități intelectuale și profesionale

-Are capacitatea de a construi un discurs articulat, credibil și de impact în rândul electoratului, pentru a motiva o prezență sporită la vot;
(o prezență masivă la vot anulează efectele previzibile ale mașinăriilor de partid din teritoriu și dă legitimitate viitorului Președinte)

-Are nevoie de carismă, dar acest aspect nu va cântări atât de mult ca în cazul alegerilor prezidențiale din 1990, 1992, 2000, 2004 și 2009.
(avantajul unei calități precum carisma de care au beneficiat Ion Iliescu și Traian Băsescu a dus la longevitatea celor doi președinți în cea mai înaltă funcție în Stat, însă în alegerile prezidențiale din 2014 acest element nu mai este fundamental)

-Face față unei campanii dure, inclusiv unor atacuri ce vizează viața personală;
(Mircea Geoană a pierdut alegerile din 2009 pe și din cauza unui scandal de ordin personal făcut public la confruntarea decisivă dintre candidați)

-Din punct de vedere profesional, este un om experimentat în relațiile cu mase largi de oameni și are capacitatea de a găsi soluții rapide la cerințele acestora;
(toți președinții României au avut experiențe profesionale ce includeau contactul direct cu foarte mulți oameni: Iliescu – activist al PCR, Constantinescu – profesor universitar, Băsescu – comandant de navă, ministru și primar)

-Nu a fost subiect al unor anchete judiciare și nici nu planează asupra lui suspiciuni asupra moralității vieții personale, profesionale și politice;
(aceste suspiciuni elimină din start orice șansă de câștig)

-Nu deține monopol asupra preferințelor din trusturile media și din media independentă;
(în 2004, Adrian Năstase a fost susținut de întreaga presă, cu foarte puține excepții, și a pierdut. În 2009, Mircea Geoană a fost susținut, de asemenea, de aproape întreaga mass-media și a pierdut).

Trăsături personale indispensabile unui candidat de succes în alegerile prezidențiale din România

-Este un candidat de sex masculin;
(România, până astăzi, nu a avut nici o femeie cu o funcție înaltă în Stat)

-Are în jur de sau peste 50 de ani;
(toți președinții României, la momentul alegerilor, erau trecuți de 50 de ani: Ion Iliescu – 60, Emil Constantinescu – 57, Traian Băsescu – 53)

-Provine din regiunile istorice din afara arcului carpatic;
(toți președinții României au provenit din aceste regiuni: Ion Iliescu – Muntenia, Emil Constantinescu – Basarabia, Traian Băsescu – Dobrogea)

-Este declarat de religie ortodoxă;
(Biserica Ortodoxă Română are un rol important în susținerea unui candidat în procesele electorale)

-Este familist;
(nici un președinte al României nu a fost divorțat și nici nu a fost implicat în scandaluri extraconjugale)

-Nu are declarații de avere impresionante, deși are o carieră profesională convingătoare;
(toți trei președinții României au provenit din medii profesionale bine plătite, însă nu au epatat prin averi considerabile).

Influența partenerilor externi ai României

-Este susținut de liderii Uniunii Europene și are girul unei mari familii europene din Parlamentul de la Bruxelles;
(susținerea europeană este un factor decisiv la aceste alegeri prezidențiale, în condițiile în care economia României este strâns legată de finanțele și economiile UE)

-Are o susținere vizibilă din partea SUA și a NATO;
(SUA au dovedit că sunt foarte implicate în viața politică din România, dovadă fiind atitudinea și declarațiile din vara anului 2012 ale liderilor americani, precum și recentele contacte la nivel foarte înalt, în actualul context internațional. Liderii politici care au manifestat atitudini antiamericane nu au reușit să se impună în viața politică)

-Nu manifestă tendințe de apropiere față de Rusia, în actualul context internațional;
(liderii politici care au manifestat o deschidere către Moscova au fost obligați să-și revizuiască discursul: Ion Iliescu, Victor Ponta, Crin Antonescu)

-Susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și structurile euro-atlantice.
(această temă este centrală pentru politica externă a României și este un subiect sensibil pe agenda UE, SUA și NATO, iar electoratul român dovedește emoție când vine vorba de Republica Moldova).