De la constituirea primului guvern al României unite de Alexandru Ioan Cuza, instalat la 22 ianuarie/3 februarie 1862, și până astăzi, țara a avut 69 de prim-miniștri (inclusiv interimari), care s-au succedat în cei 160 de ani. Între ei, 9 au fost militari de carieră, generali de armată care au ales viața politică sau, o altă parte, care au fost desemnați de clasa politică pentru a conduce România în vreme de război sau în perioada imediat următoare conflictelor militare.
Dacă va fi învestit de Parlamentul României, generalul Nicolae Ciucă va deveni al 10-lea militar care va conduce țara în calitate de șef al guvernului dar primul care o va face în vreme de pace după aproape 100 de ani. Ultimul general care a condus România fără să existe o situație de război a fost generalul Alexandru Averescu, președinte al Partidului Poporului, erou al Primului Război Mondial, al cărui guvern a durat între 30 martie 1926 și 4 iunie 1927.
În timpul domniei Regelui Carol I (1866-1914), la conducerea României s-au succedat doi generali în funcția de prim-ministru, care au condus 3 guverne: Ioan Emanoil Florescu (4-27 aprilie 1876 și 21 februarie -27 noiembrie 1891) și Gheorghe Manu (5 noiembrie 1889- 21 februarie 1891). Primul guvern al generalului Florescu, în 1876, a fost constituit când în Balcani începuseră mișcări de revoltă militară împotriva administrației Imperiului Otoman, evenimente care vor culmina cu războiul din 1877-1878 și cu proclamarea Independenței României (10 Mai 1877).
În timpul Primului Război Mondial și în lunile imediat următoare, România a ales alți 3 generali în fruntea guvernelor sale: Alexandru Averescu (29 ianuarie- 5 martie 1918), Constantin Coandă (24 octombrie- 29 noiembrie 1918) și Arthur Văitoianu (27 septembrie- 1 decembrie 1919). Generalul Alexandru Averescu, devenit Mareșal al Armatei Române în 1930, a mai condus alte două guverne, în calitate de președinte al Partidului Poporului: 13 martie 1920- 17 decembrie 1921 și 30 martie 1926- 4 iunie 1927. Acesta din urmă a fost, cum aminteam, și ultimul guvern al României condus pe timp de pace de un militar. Generalii Constantin Coandă și Arthur Văitoianu au fost învestiți de Parlament pentru a gestiona victoria României la sfârșitul Primului Război Mondial, în condițiile prezenței trupelor române alături de Antantă.
Al Doilea Război Mondial a reprezentat și pentru clasa politică românească o schimbare radicală de guvernare, nu mai puțin de 4 generali asumându-și conducerea țării. După asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu, la 21 septembrie 1939, de către legionari, generalul Gheorghe Argeșanu a condus interimar guvernul, până la 28 septembrie 1939. Apoi, la 4 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea a oferit mandatul de șef al guvernului către generalul Ion Antonescu, devenit Mareșal în 1941. Ion Antonescu a fost prim-ministru (autointitulat “Conducător al Statului”) până la demiterea și arestarea lui, la 23 august 1944. Mareșalului Ion Antonescu i-au urmat, în condițiile participării României în Al Doilea Război Mondial și a ocupației sovietice asupra țării, care a urmat lui 23 august 1944, alți doi generali care și-au asumat demnitatea de prim-ministru: Constantin Sănătescu (23 august- 5 decembrie 1944) și Nicolae Rădescu (6 decembrie 1944- 28 februarie 1945).
Ultimii 3 militari care au condus România- Ion Antonescu, Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu- nu au avut la dispoziție un Parlament, puterea legislativă fiind dizolvată și, deci, inexistentă. De asemenea, din punct de vedere politic și constitutional, Ion Antonescu a condus România și în lipsa partidelor politice, desființate prin textul Constituției din 1938 și rămase dizolvate și după renunțarea la tron a Regelui Carol al II-lea (6 septembrie 1940).
Ultimul militar care a condus România a fost generalul Nicolae Rădescu, în lunile în care Armata României era pe front, alături de trupele sovietice, și în care URSS ocupase țara. Generalul Rădescu a fost și ultimul prim-ministru necomunist al României până la 22 decembrie 1989. De atunci, de la începutul anului 1945, indiferent de regimurile politice succedate la București, România a avut în funcția de șef de guvern doar civili.
După prăbușirea regimului comunist, la 22 decembrie 1989, niciun militar nu a acces la funcția de prim-ministru deși au existat nume sonore din Armata României care au cochetat cu viața politică (de pildă, generalul Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării). După alegerile parlamentare din decembrie 2020, și demisia guvernului condus de Ludovic Orban, generalul Nicolae Ciucă a asigurat interimar funcția de prim-ministru, vreme de 2 săptămâni (7- 23 decembrie 2020).
Dintre statele Uniunii Europene, singura care are un militar într-o funcție în stat este Bulgaria. Generalul de aviație Rumen Radev este președintele țării din 2017 și a obținut Victoria în alegerile prezidențiale din 2016, fiind susținut de Partidul Socialist Bulgar, urmașul comuniștilor de la Sofia.
O învestire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de prim-ministru va aduce României la conducerea guvernului un militar pentru prima dată în ultimii aproape 80 de ani de istorie politică a țării și, de asemenea, va reprezenta și o premieră pentru statele Uniunii Europene.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
