EXCLUSIV Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus/ 82 de aparate Real Time PCR zăceau nefolosite în laboratoare și centre de cercetare, în timp ce România prelucra doar 185 de teste pe zi

În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universități. În cazul unor aparate, autoritățile nici măcar nu știau că există, după cum rezultă dintr-o investigație realizată de G4Media.ro și Info Sud-Est. 

Mai mult, nici după identificarea lor, autoritățile nu s-au grăbit să le preia și să le utilizeze, deși creșterea capacității de testare este estențială pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra numărului real de cazuri de infectare și pentru a identifica zonele critice.

Nu este clar în acest moment de câte aparate de testare dispune România (Real Time PCR). Mai multe aparate de testare înseamnă mai multe teste realizate pe zi. Or, din 26 februarie până pe data de 8 aprilie, România a realizat doar 47.207 de teste.

Publicitate electorală

La acest număr total de teste, relativ mic, se raportează și numărul de cazuri de infectare indentificate până în prezent: 4761 și 229 decese, tot mic în comparație cu țările care au făcut incomparabil mai multe teste.

Informația pe scurt

• Statul român nu a avut o imagine completă a echipamentelor medicale de care dispune în lupta pentru combaterea COVID-19 decât la trei săptămâni după prima infectare.
• Abia în 16 martie, când România a intrat în stare de urgență, Ministerul Educației a început să inventarieze câte aparate Real Time PCR există în centrele de cercetare din țară.
• O anchetă G4Media și Info Sud-Est arată că universitățile, institutele de cercetare și direcțiile sanitar-veterinare dispuneau de cel puțin 82 de aparate RT PCR, care puteau mări semnificativ capacitatea inițială de testare. România a făcut într-o lună și jumătate tot atâtea teste de COVID-19 cât face Germania într-o singură zi.
• „Testăm atât cât este necesar. Noi am plecat de la trei centre de testare. Am crescut gradual capacitatea de testare, astăzi sunt acreditate 36 de centre în care se face testarea, asta nu înseamnă 36 de PCR-uri, înseamnă mai multe. Testarea deocamdată este în evoluţie, chiar de săptămâna viitoare mai intră, din informaţiile pe care le am, cel puţin 15 PCR-uri, 10 aduse printr-o donaţie a Crucii Roşii şi cinci PCR-uri achiziţionate de Unifarm. De asemenea, sunt autorităţi locale care au achiziţionat prin spitalele judeţene aflate în subordinea autorităţilor locale au achiziţionat şi ei PCR-uri. Capacitatea de testare creşte progresiv pe măsura nevoile de testare”, a declarat Ludovic Orban, în 5 aprilie, la România TV.

Inventar în stare de urgență

În prima săptămână de coronavirus (26 februarie-2 martie), autoritățile au prelucrat o medie de 79 de teste pe zi. În total, în cele trei săptămâni de la prima confirmare cu COVID-19 (26 februarie) și până la instaurarea stării de urgență (16 martie), în România au fost prelucrate, în medie, 185 de teste/zi, conform datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

În tot acest timp, mai multe primării, consilii județene și spitale din țară au făcut apel la sponsori sau au achiziționat din fonduri proprii mai multe aparate Real Time PCR.

CLUJ

În 19 martie, Spitalul Județean de Urgență Cluj a anunțat că a cumpărat din bugetul propriu un astfel de echipament, deși în cele 13 centre de cercetare din județ existau deja 9 aparate RT PCR, cumpărate în perioada 2004-2019.

Conform unui portal al Guvernului privind infrastructura de cercetare a României, patru dintre cele nouă aparate ale centrelor de cercetare clujene se află în custodia Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV).

Un comunicat transmis de reprezentanții acestei instituții arată că Ministerul Educației a început inventarierea aparatelor RT PCR din universități abia în 16 martie, pentru a transmite apoi datele către Ministerul Sănătății:

„Ministerul Educației și Cercetării a solicitat încă din 16 martie un inventar al aparaturii specifice la nivelul universităților din România pentru a fi puse la dispoziția Ministerului Sănătății, astfel că USAMV Cluj-Napoca s-a alăturat din primul moment demersului, cu speranța că sprijinul prin aparatură performantă și specialiști va contribui la eforturile întregii comunități medicale în lupta cu pandemia Covid-19”, transmiteau reprezentanții USAMV într-un comunicat referitor la solidaritatea instituției față de spitalele din județ.

BUCUREȘTI

În 20 martie, Primăria București anunța la rândul său că a cumpărat patru echipamente Real Time PCR pentru spitalele din subordinea primăriei, motivând că acestea nu au suficiente aparate de testare. Portalul Guvernului arată, însă, că în centrele de cercetare din București există 30 de aparate RT PCR, achiziționate în perioada 2006-2015.

Viceprimarul Aurelian Bădulescu a declarat pentru G4Media că administrația locală nu știa de existența acestor aparate și niciun reprezentant al primăriei nu a fost informat, de la începutul crizei până în prezent, cu privire la numărul de aparate RT PCR care există pe raza Bucureștiului.

”Nu, nu știam de aceste aparate, nu ne-a informat nimeni. Noi am cumpărat pentru spitalul nostru patru aparate, pe care le-am dat la Babeș. ASSMB nu are cunoștință de dotările celorlalte instituții care sunt sub structura ministerelor. Institutul de Boli Infecțioase Victor Babeș nu are capacitatea și nici instrumentul instituțional astfel încât să îi fi spus cineva, daca este așa cum susțineți dumneavoastră, domnule, mai avem trei colo, șapte colo, nouă colo. Noi nu aveam de unde să știm ce dotări au alte instituții care nu sunt în subordinea noastră”, a declarat Aurelian Bădulescu pentru G4Media.

Emilian Imbri, managerul Spitalului ”Victor Babeș” din capitală a declarat, de asemenea, că nu știa de aparatele RT PCR din centrele de cercetare din București și că nici nu a fost informat de vreo instituție cu privire la existența sau disponibilitatea acestora:

”Aoleu. Chiar mi-ați făcut o mare surpriză. Vreau să vă spun că nu știam de ele. Nici nu m-am gândit. Eu am gândit managementul spitalului pe care îl conduc”, a declarat Imbri pentru G4Media.

Mai mult de jumătate din echipamentele RT PCR din centrele de cercetare ale Capitalei se află la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (6), Universitatea București (4), Institutul de Biologie și Patologie Celulară N. Simionescu (3), Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș (3) și Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon (2).  

CONSTANȚA

În Constanța există, de asemenea, două astfel de echipamente, unul în custodia Universității ”Ovidius” (CEDMOG, un centru specializat în domeniul oncologic) și al doilea în custodia Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”.

Niciunul dintre aceste echipamente nu este folosit în prezent pentru testarea COVID-19, deși Spitalul Județean Constanța nu dispune momentan de niciun aparat Real Time PCR, conform declarațiilor reprezentanților instituției medicale pentru Info Sud-Est.

Spitalul Județean Constanța nu are niciun aparat RT PCR, în timp ce DSP trimite chestionare de evaluare centrelor care dețin echipamente de testare

Universitatea ”Ovidius” a anunțat din proprie inițiativă Direcția de Sănătate Publică din Constanța că vrea să pună echipamentul RT PCR la dispoziția unui spital care are nevoie de acesta, dar DSP nu le-a cerut încă acest lucru, susțin reprezentanții universității:

”Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Studiul Morfologic și Genetic în Patologia Malignă (CEDMOG) a făcut demersuri atât către DSP Constanța, cât și către Ministerul Educației, în ceea ce privește folosirea infrastructurii și a echipamentului existent RT-PCR pentru testarea suspecților de COVID-19. O delegație a DSP Constanța, la solicitarea conducerii CEDMOG, a efectuat două vizite în cadrul centrului, unde au fost prezentate aparatele din dotare, circuitele existente, personalul și calificările acestuia. Ulterior vizitelor, reprezentanții CEDMOG au primit din partea DSP Constanța un chestionar de evaluare a capacității de diagnostic, pe care l-au transmis completat autorității (…) În acest moment, CEDMOG nu realizează teste pentru COVID-19 și așteaptă răspunsul DSP Constanța. CEDMOG ar putea realiza 60 de teste pe zi”, au declarat reprezentanții UOC pentru Info Sud-Est.

Același lucru este confirmat și de Simion Nicolaev, directorul INCDM ”Grigore Antipa”. Acesta susține că a fost vizitat în urmă cu două săptămâni de o delegație formată din inspectori DSP și un subprefect care au analizat echipamentul și l-au întrebat pe directorul institutului dacă este de acord să îl împrumute pe perioada stării de urgență. Directorul a acceptat, însă nimeni nu l-a mai căutat ulterior:

”Nu am dat încă aparatul. Este în evidență. A fost aici o echipă de experți care utilizează tipul ăsta de aparat, împreună cu domnul subprefect. Au luat în evidență, știu unde este, noi am declarat disponibilitatea și în cazul când o fi nevoie, să îl mutăm, să îl ducă acolo unde trebuie să-l ducă. Ca principiu, aparatul poate să facă teste pentru COVID, dar kiturile trebuiesc achiziționate. Dacă se achiziționează ce este nevoie, se poate folosi, noi ne-am exprimat fără dubii dorința de a sprijini. Cred că acum două săptămâni, la sfârșitul lunii martie, am avut discuția asta. Noi am discutat cu cei de la DSP. Ei trebuie să identifice, inclusiv bugetele necesare. Noi am transmis informațiile”, a declarat Simion Nicolaev pentru Info Sud-Est.

Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a declarat la rândul său că nu a fost informat de oficiali ai instituțiilor guvernamentale de existența celor două aparate din centrele de cercetare constănțene. Primarul a menționat, însă, că știe de donațiile unor oameni de afaceri din Constanța care au achiziționat trei astfel de echipamente RT PCR și care vor ajunge în perioada următoare la Spitalul Județean (2 aparate) și la Spitalul de Pneumoftiziologie.

Pentru a-și mări capacitatea de testare, în contextul carantinării a peste 600 de români repatriați din Italia, Constanța a primit, la sfârșitul lunii martie, un aparat RT PCR de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, în timp ce aparatele din centrele constănțene de cercetare așteaptă avizul DSP.

Șefa DSP Constanța, Cristina Schipor, nu a răspuns întrebărilor reporterului Info Sud-Est până la publicarea acestui material.

TIMIȘ

Timiș este un alt județ cu centre de cercetare care dețin un număr important de aparate RT PCR. Universitățile și departamentele de cercetare ale Spitalului Județean dețin șapte astfel de aparate.

Isiodora Radulov, prorectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Timiș, a declarat pentru Info Sud-Est că cele două echipamente RT PCR pe care le deține instituția au fost predate Centrului Regional de Sănătate Publică Timiș și Spitalului Municipal din Lugoj. Predarea aparatelor a fost făcută abia în 27 și 30 martie:

“Universitatea are două echipamente Real Time PCR. Ambele au fost date în comodat pe perioada stării de urgență pentru a ajuta la detectarea infecției cu SARS. Unul a fost dat în custodie Centrului Regional de Sănătate Publică Timiș, iar celălalt a fost dat Spitalului Municipal din Lugoj. Unul l-am predat vinerea nu care a trecut, ci cu o săptămână în urmă, celălalt lunea trecută, nu săptămâna asta. Noi, ca Universitate, ne-am arătat disponibilitatea atât către DSP, cât și către Consiliul Județean Timiș de a pune la dispoziția spitalelor aceste echipamente”, a declarat prorectorul USAMV Timiș pentru Info Sud-Est.

Portalul guvernamental consultat de G4Media și Info Sud-Est arată că la nivelul întregii țări există 59 astfel de aparate RT PCR distribuite în centrele de cercetare din țară, astfel:

–          30 în București (sector 1 – 6 aparate, sector 2 – 9 aparate, sector 3 – 2 aparate, sector 4 – 1 aparat, sector 5 – 11 aparate, sector 6 – 1 aparat)

–          29 în țară: Cluj – 9, Timiș – 7, Iași – 4, Constanța – 2, Mureș – 2, Brașov – 1, Harghita – 1, Neamț – 1, Sălaj – 1, Sibiu – 1

Aparatele au fost achiziționate fie prin proiecte pe fonduri europene sau guvernamentale, fie prin alte programe care au finanțat proiecte de cercetare în România.

În aceeași perioadă în care Ministerul Educației și Ministerul Sănătății făceau inventarul aparatelor de RT PCR existente în centrele de cercetare, iar instituțiile publice din țară achiziționau alte aparate noi, directorul Autorității Sanitar-Veterinare declara pentru Info Sud-Est că ANSVSA va pune la dispoziția Ministerului Sănătății toate cele 23 de aparate, în urma unui protocol semnat la începutul lunii martie.

O lună mai târziu de la semnarea protocolului, în 3 aprilie, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, anunța că încă se fac ”lucrări de amenajare” la laboratorul Direcției Sanitar-Veterinare în vederea testării pentru COVID-19:

”Am mers astăzi (3 aprilie, n.red.) la laboratorul Direcției Sanitar Veterinare să vedem stadiul lucrărilor de amenajare. S-a constatat nevoia de alte materiale necesare pentru dotarea laboratorului, unele care vor fi asigurate cel târziu luni, altele chiar în cursul zilei de azi. Au ajuns și kiturile de extracție precum și kiturile de multiplicare, odată cu încă un aparat de testare donat, astfel încât vor începe primele testări pentru Covid-19 la #Tulcea săptămâna viitoare”, anunța președintele CJT Horia Teodorescu, într-un mesaj publicat în 3 aprilie, pe Facebook.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu a răspuns întrebărilor reporterului Info Sud-Est până la publicarea acestui material.

Context. Cronologia evenimentelor din momentul primei infectări

În momentul confirmării primei persoane infectate cu coronavirus pe teritoriul României, la nivelul întregii țări Guvernul dispunea de cel puțin 80 de aparate Real Time PCR, de care încă nu știa sau, în unele cazuri, avea o idee vagă despre existența lor.

În 26 februarie, atunci când a fost anunțat primul caz de COVID-19 în România, agenda publică a Guvernului era acaparată de subiectul alegerilor anticipate, așa că numărarea aparatelor de RT PCR și inventarierea echipamentelor medicale au trecut în plan secund.

Trei săptămâni mai târziu, posibilitatea organizării anticipatelor a fost îngropată definitiv de infectarea primului parlamentar cu COVID-19, senatorul liberal de Constanța, Vergil Chițac. Odată cu infectarea acestuia, a apărut și suspiciunea contaminării întregului Guvern și inclusiv a președintelui Iohannis. România a intrat atunci în stare de urgență, iar statul a început să-și inventarieze echipamentele.

Niciun comunicator din Guvernul României nu a precizat vreodată, concret, care este numărul total de aparate Real Time PCR de care dispune statul român, iar premierul Orban s-a rezumat la a transmite că numărul testelor ”a crescut spectaculos” în ultima lună:

„Noi am început de la 3 Real Time PCR și am crescut gradual fie prin achiziție, fie prin inventarierea în toate instituțiile. În momentul de față sunt validate 37 de centre, numărul de PCR-uri e mai mare. Avem pregătite 15 noi PCR-uri care trebuie puse în funcțiune. (…) Capacitatea se apropie de 2500 de teste pe zi. Se poate spune că am crescut spectaculos capacitatea de diagnosticare utilizând doar această metodă care este sută la sută sigură”, declara premierul Ludovic Orban la 1 aprilie.

Această ”creștere spectaculoasă” de care vorbește premierul Orban a făcut posibil ca România să prelucreze, într-o lună și jumătate, aproape 50.000 de teste, exact cât Germania într-o singură zi.

Ce înseamnă analiza PCR și cum se prelucrează un test?

PCR este acronimul pentru ”Polymerase Chain Reaction”, adică ”reacție de polimerizare în lanț”. Prin această analiză, a PCR, specialiștii își dau seama ce virus a provocat boala infecțioasă de care suferă o persoană. Analiza se face prin studierea materialului genetic colectat de la pacient.

Principiul care stă la baza analizei PCR este simplu: materialul biologic colectat de la pacient, spre exemplu sânge, salivă, secreții genitale etc, se introduce într-un reactor în care este amestecat cu enzime care reproduc o copie a ADN-ului sau ARN-ului, pe care o multiplică în lanț, adică de mai multe ori.

Astfel, o cantitate mai mare a clonelor ADN-ului bacterian poate fi analizată mult mai ușor și, deci, poate fi comparată cu structura ADN-ului anumitor microbi. PCR determină tipul infecției din corpul unui om, dar și amploarea infecției.

A contribuit Cristian Andrei Leonte