- Sub 3% din români încap în adăposturile de protecție civilă în cazul unui dezastru, conform informațiilor colectate de Info Sud-Est de la toate inspectoratele pentru situații de urgență din țară.
- De asemenea, conform datelor strânse de la primării, în medie, 4,8% din populația municipiilor-reședință din România ar încăpea în refugii. În Capitală, 9,28% dintre bucureșteni și-ar găsi un loc în adăpost.
- Prin comparație, Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, după războiul din Ucraina.
- Info Sud-Est a inventariat numărul “buncărelor” din România, capacitatea acestora, când au fost reabilitate ultima dată, ce utilități au și ce primării au alocat bani în 2022 pentru renovarea și amenajarea acestora, în contextul războiului din Ucraina.
În statistica realizată de ISE nu sunt luate în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din Capitală. De asemenea, din cauza datelor furnizate în mod neunitar de primării, ISU și prefecturi, nu am reușit să identificăm în fiecare caz câte adăposturi publice și câte private există, de aceea am hotărât să folosim în statistică numărul total al adăposturilor, publice și private, existente.
Județul Timiș și municipiile Galați, Iași și Timișoara nu au transmis informațiile solicitate sau au răspuns incomplet solicitărilor ISE.
Primăria București a refuzat să transmită informațiile cerute și a făcut trimitere la o listă IGSU care nu prezintă, însă, date complete. ISU București-Ilfov a transmis informațiile solicitate.
În municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia sub 1% din populație s-ar putea adăposti în spațiile de protecție civilă.
Între municipiile cu 1-2% capacitate se numără Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț.
Între 2-3% sunt municipiile-reședință Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău.
Între 3-4% se află Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea.
Între 4-5% regăsim municipiile-reședință Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani.
Reșița și Brașov au capacitate puțin peste 5%, Ploiești puțin peste 6%, Brăila și Pitești aproape 7%, iar Târgoviște și Sibiu peste 7%.
București și Satu Mare sunt municipiile cele mai ”încăpătoare”, cu o capacitate între 9% și 11%.
Județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate de adăpostire sub 0,5%.
Între județele cu 0,5-1% capacitate de adăpostire a populației se numără Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava.
Între 1-2% capacitate se numără județele Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea.
Între 2-3% capacitate se numără județele Gorj, argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin.
Între 3-4% se află Satu Mare, Galați și Brașov.
Între 4-5% regăsim Brăila, Dolj și Cluj.
Județul Ilfov are o capacitate de 14,4%.
Ce municipii și-au reabilitat adăposturile civile și ce utilități au ele
Info Sud-Est a întrebat toate primăriile reședință de județ câte fonduri au alocat pentru reabilitarea adăposturilor antiaeriene, ce utilități au acestea și când au fost igienizate ultima dată. La aceste întrebări au răspuns 34 de primării-reședință din totalul de 41.
Municipiile care au alocat cei mai mulți bani în 2022 pentru reabilitarea adăposturilor sunt Brașov, cu 700.000 lei, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu cu aproximativ 511.000 lei, Târgu Mureș cu 328.000 lei și Galați cu 274.000 lei. Alte primării care au alocat bani sunt: Arad, Bacău, Oradea, Buzău, Cluj-Napoca, Târgoviște, Deva, Zalău și Alexandria.
De partea cealaltă, în lista municipiilor care n-au alocat niciun leu anul acesta pentru reabilitarea adăposturilor antiaeriene se află Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Călărași, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Slatina și Pitești.
Mai multe primării au raportat că nu pot începe un plan de igienizare, deoarece adăposturile se află în subordinea asociațiilor de proprietari. Instituțiile, aflate în această situație, sunt primăriile Sibiu, Satu Mare, Slobozia și Focșani.
Majoritatea municipiilor din țară ne-au comunicat că adăposturile dispun de instalații electrice, grupuri sanitare, filtroventilație și apă.
Primăriile care au reabilitat sau igienizat, anul acesta, spațiile de adăpostire sunt Arad, Bacău, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Craiova, Târgu Jiu și Tulcea.
Conform unui document realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pe teritoriul României există 4538 de adăposturi pentru protecție civilă.
Situația adăposturilor civile în restul Europei
Autoritățile din Polonia au început să verifice condițiile buncărelor și adăposturilor pentru civili din țară. Deținătorii polonezi de proprietăți au raportat existența a 62.000 de adăposturi pentru civili în țară, conform Euractiv. Populația Poloniei este de aproximativ 38 milioane de locuitori.
Între timp, cererile pentru buncăre nucleare încep să prindă avânt în țară. O firmă poloneză, BEWA, specializată în structuri și case din ciment, a declarat că a început să primească în jur de 20 de întrebări pe zi legate de opțiunile lor pentru buncăre, mai mult decât obișnuia să primească în decursul unei luni întregi.
Elveția este unul din cele mai pregătite state în caz de dezastru nuclear. În condițiile în care are o populație de 8,6 milioane de oameni, țara poate adăposti aproape 9 milioane de oameni în cele peste 365.000 de adăposturi civile, conform Euronews.
Finlanda, cu o populație de 5,5 milioane de locuitori, are un sistem de 5.500 de buncăre doar în capitala Helsinki. Sunt folosite cu multe scopuri, precum spații de depozitare, parcări sau evenimente sportive, dar pot fi convertite pentru a fi folosite de populația din Helsinki în caz de atacuri nucleare (sau de alt tip) în mai puțin de 72 de ore, conform CNBC.
Suedia, cu o populație de 10,4 milioane de persoane, are peste 65.000 de buncăre cu o capacitate de peste 7 milioane de oameni, folosită în special pentru zonele urbane care ar fi mai greu de evacuat, conform The Local.
Albania, cu aproape 3 milioane de oameni, are aproape 175.000 de buncăre construite în timpul regimului lui Enver Hoxha pentru a proteja populația Albaniei în cazul unui atac sovietic sau al unei invazii. Au fost folosite în mod limitat în timpul războiului din Kosovo și al războiului civil albanez. E important de notat că unele dintre ele au fost deja convertite în case, hoteluri sau muzee, conform The Atlantic.
Spre deosebire de vecini precum Elvetia, care are suficiente buncăre pentru întreaga populație civilă, Franța, cu 67,8 milioane de locuitori, nu are buncăre nucleare pentru civili aproape deloc, conform RFI. Poate tocmai de aceea, în Franța a explodat cererea de buncăre antiatomice după izbucnirea războiului din Ucraina.
Nici Germania, cu 83,2 milioane de locuitori, nu are un număr foarte mare de buncăre operaționale pentru civili. Există aproximativ 9000 de buncăre, dar care nu sunt disponibile întregii populații, deoarece sunt private, și alte 599 publice, conform The Local. Războiul din Ucraina a determinat însă Guvernul de la Berlin să modernizeze sistemele de adăposturi publice și să crească bugetul pentru protecția civilă, conform Reuters.
Bulgaria (6,8 milioane locuitori) și-a revizuit în luna mai condiția adăposturilor. Din 704 de buncăre rămase din perioada sovietică, 31 sunt în condiție bună. Doar 187 sunt utilizabile. 269 au fost privatizate. Stațiile de metrou din Sofia pot adăposti până la 500.000 de oameni, o treime din populația orașului, conform AA News.
În Norvegia, adăposturile au în total doar 2,5 milioane de locuri, mai puțin de jumătate din populația țării de 5,4 milioane locuitori, conform Newsinenglish.no.
În Italia, cu 58,9 milioane de locuitori, o companie care a construit doar 50 de buncăre în ultimii 20 de ani a primit 500 de mesaje despre acest serviciu de la posibili clienți după începerea invaziei, un trend similar fiind notat și de companii americane, conform Businessinsider.
În Danemarca, autoritățile susțin că buncărele și camerele de siguranță ale țării pot adăposti în jur 4,7 milioane de oameni, aproximativ 80% din populația țării, dar de menționat este faptul că ultimul bilanț a fost făcut în 2002 și este neclar câte din adăposturile respective sunt încă în condiție bună, conform Nord.News.
Într-un articol detaliat publicat de The Telegraph, este explicat cum Marea Britanie, cu 64,5 milioane de locuitori, este în mare măsură nepregătită pentru un atac nuclear sau război în ceea ce privește civilii. Conform sursei citate, în Kansas City există o structură subterană cu 15 etaje numită Survival Condo. Aceasta a fost construită în timpul Războiului Rece pentru a se proteja împotriva unei rachete balistice și cuprinde peste 54.000 de metri pătrați de spațiu subteran, protejat și întărit nuclear.
Editare: Andreea Pavel
Infografice: Cristian Andrei Leonte
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
