Exact la un an distanţă de la scandalul uciderii ziaristului Jamal Khashoggi în sediul consulatului din Istanbul, Arabia Saudită a declanşat cea mai importantă reformă economică şi socială din istoria de opt decenii a regatului.
Din 27 septembrie 2019, 49 de state din întreaga lume au fost puse pe lista Comisiei saudite pentru Turism şi Patrimoniu Naţional. Cetăţenii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, din SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Canada, R.P. Chineză, Singapore, Rusia, Ucraina sau Norvegia au dreptul de a aplica, contra sumei de 108 dolari, pentru o viză turistică valabilă 90 de zile.
Măsura a fost anunţată de Ahmed al-Khateeb, preşedintele Comisiei, la reuniunea desfăşurată la Diriyah, lângă Riad, unde s-au anunţat investiţii de miliarde de dolari în infrastructura turistică pe fondul unor deschideri istorice în ceea ce priveşte statutul femeii.
Poate Arabia Saudită să devină o destinaţie turistică?
Depinde de ceea ce va oferi în viitor şi, mai ales, de profilul destinaţiilor turistice.
În 2019, ca și până acum, Arabia Saudită a putut fi vizitată doar de pelerinii musulmani care merg la Mecca şi Medina pentru Hajj (marele pelerinaj) şi Umra (micul pelerinaj). Este vorba despre aproape 2 milioane de pelerini, cărora li se mai adaugă alte câteva milioane care vin în timpul anului şi care cheltuiesc în jur de 12 miliarde dolari anual. Cei mai mulţi vin din state cu o populaţie majoritar musulmană, nu foarte bogate, precum Indonezia, Algeria, Egipt, Pakistan, Iordania, Filipine şi Nigeria.
Arabia Saudită are o concurenţă extrem de dură în lumea arabă: Emiratele Arabe Unite (Dubai şi Abu Dhabi, în primul rând) şi Bahrein, a cărui capitală, Manama, a fost botezată „Oraşul Păcatelor” au deja o clientelă foarte numeroasă, bogată şi extrem de pretenţioasă. Ar mai fi loc, desigur, dar pentru asta saudiţii trebuie să investească masiv şi, mai ales, să liberalizeze cursul vieţii cotidiene.
De asemenea, este nevoie de investiţii masive în infrastructura turistică: hoteluri, restaurante, săli de distracţie, cazinouri, transport. La sfârşitul lunii septembrie, grupul SEERA a anunţat o investiţie de peste 1 miliard de dolari în construcţia unor hoteluri de lux pe întinsul regatului. Din 2017, 50 de insule din Marea Roşie sunt în plină transformare în resorturi de lux, cele mai sofisticate din zona Golfului. Două situri arheologice, precum cele din regiunea Al-Ula şi de la Madain Saleh (de două ori mai mare decât Petra, în Iordania), sunt promovate insistent şi au şanse să devină destinaţii culturale redutabile.
Cu toate acestea, şeful Comisiei saudite pentru Turism şi Patrimoniu Naţional a anunţat că este nevoie de cel puţin 70 de miliarde dolari investiţii în turismul saudit pentru ca acesta să devină un motor economic.
Acum, pe străzile din Arabia Saudită sunt restricţii foarte stricte privind sărutul, fotografiatul, cântatul, făcutul glumelor şi alcoolul. Hainele turiştilor trebuie să respecte coduri vestimentare şi, în plus, în puţinele localuri şi săli de distracţii din regat bărbaţii şi femeile nu pot sta împreună. Abia de câteva luni femeile saudite au obţinut dreptul de a conduce singure un automobil şi de a deţine un paşaport. Şi tot de câteva luni Regele Salman a decretat înfiinţarea unui Minister al Culturii, după model occidental. Deschiderea procesului de acordare a vizelor turistice a determinat autorităţile de la Riad să permită închirierea camerelor hoteliere şi de către cuplurile necăsătorite şi, de asemenea, ca femeile occidentale să fie scutite de portul islamic integral când merg în interiorul destinaţiilor turistice.
După anunţul de deschidere a frontierelor, din 27 septembrie, însă, televiziunea de stat saudită Al Ekhbariyah a anunţat că aproape 35.000 de turişti străini, din state europene şi americane cei mai mulţi, au venit în Arabia Saudită din curiozitate şi interes pentru particularităţile ei. „Saudi Gazette” cita oficiali de rang înalt de la Riad potrivit cărora obiectivul general este ca, în 2030, Arabia Saudită să devină a cincea destinaţie turistică a lumii, cu peste 100 milioane vizitatori anual şi cu peste 10% procentaj din Produsul Intern Brut în ceea ce priveşte încasările din turism.
Noul comisar însărcinat cu Turismul şi Patrimoniul Naţional, Ahmed el-Khateeb, a mai anunţat că un alt obiectiv al autorităţii sale este acela de a convinge pe saudiţi ca multe dintre vacanţe să se desfăşoare în interiorul ţării. Astăzi, cetăţenii regatului lasă peste 20 miliarde dolari anual în ţările pe care le vizitează, cele mai multe din zona Golfului, dar şi din Europa.
Turismul în Arabia Saudită: bani albi pentru zile negre. Dar şi o formă de uitare a realităţilor
A războiului fără sfârşit cu statul vecin, Yemen, de pildă.
Deşi un stat eşuat, Yemenul desfăşoară de aproape un deceniu un război civil, în care Arabia Saudită este implicată, şi care provoacă daune de imagine dar şi materiale autorităţilor de la Riad. Totul în contextul unei competiţii religioase, geopolitice şi ideologice acerbe cu Iranul şiit dar şi pe fondul cererii tot mai insistente, din partea comunităţii internaţionale, de deschidere a regimului medieval conservator saudit.
Nu erorile geopolitice, însă, şi nici conflictul cu Iranul, au determinat Arabia Saudită să deschidă frontierele pentru turişti.
Valoarea mondială a petrolului, din ce în ce mai scăzută, l-a convins pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, adevăratul conducător al regatului, să găsească soluţii pe termen mediu şi lung pentru salvarea ţării.
În 2019, aproape 70% din veniturile bugetare ale statului provin exclusiv din petrol. Veştile rele sunt altele: deficitul bugetar a depăşit în 2018 cifra de 100 miliarde dolari iar rezervele valutare ale statului se destramă cu repeziciune. În 2014, băncile saudite deţineau 750 miliarde dolari. Peste trei ani, în 2017, suma scăzuse la 490 miliarde dolari. Iar viitorul va fi şi mai rău pentru că Arabia Saudită nu a investit de decenii în nimic din ceea ce înseamnă societate modernă: educaţie universitară, economie diversificată, cercetare, calificarea forţei de muncă, infrastructură modernă. În plus, lipsa cronică de specialişti şi muncitori calificaţi este o vulnerabilitate specială a regatului: peste 30% din contractele de muncă ale ţării sunt cu cetăţeni străini dar acestea sunt în domeniile cele mai performante şi mai avantajoase financiar.
Prinţul Mohamed bin Salman a lansat proiectul Viziunea 2030, prin care, peste un deceniu, Arabia Saudită va câştiga mai mulţi bani din activităţi diferite de exploatarea petrolului. Autorităţile de la Riad şi-au propus să devină cea mai mare şi importantă piaţă arabă în epoca post-petrolieră. Pentru aceasta, însă, este nevoie de investiţii masive în domenii ignorate sau chiar noi şi, de asemenea, de soluţii pentru apărarea poziţiei geopolitice (în special în disputele cu Iran şi Yemen), inclusiv de menţinerea sau chiar creşterea cheltuielilor militare. O „Arabie nouă”, aşa cum sună sloganul turistic al ţării, trebuie să impună, de asemenea, o reformă radicală a societăţii şi transformarea instituţională a statului.
Acum, în 2019, Arabia Saudită a deschis o pagină nouă după un an 2018 extrem de dificil, marcat de consecinţele afacerii uciderii lui Jamal Khashoggi. Deschiderea societăţii saudite poate transforma ţara după modelul altor state arabe sau, de ce nu, chiar mai mult, până la a deveni un lider regional în standarde instituţionale. Dar, la fel de probabil este ca o societate nepregătită pentru deschidere să eşueze în misticism şi conservatorism. Iranul imperial al şahinşahului Reza Pahlavi, adus la standarde constituţionale după model european în deceniile 1950-1960, s-a prăbuşit în 1979 într-o Republică Islamică fără viitor.Este, de aceea, un mare pariu pentru 2030 dacă turismul va face din Arabia Saudită un stat care să aducă mai mult cu secolul al XXI-lea. Sau, dacă, dimpotrivă, vom merge acolo doar pentru a încerca pe propria piele cum este să trăieşti înfăşat în haine islamice stricte, fără să râzi, să cânţi, să bei, să te bucuri.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
