Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează, cu ocazia zilei de 8 martie, seria de zece portrete “Povești cu și despre jurnaliste din România”. Printre cele zece se află și colega noastră Andreea Pavel, jurnalistă Info Sud-Est.
Proiectul, realizat cu susținerea Ambasadei Canadei în România include atât jurnaliste din presa centrală cât și cea locală, care au lucrat pe subiecte din sănătate, sport, domeniul social sau care au realizat investigații cu impact semnificativ pentru societate, explică CJI, iar scopul său este de a provoca cititorii și chiar redacțiile media să privească critic modul în care se informează.
Lista celor 10 jurnaliste care au fost selectate în cadrul proiectului este următoarea:
- Ioana Epure – PressOne;
- Andreea Giuclea – freelance, sport;
- Diana Meseșan – Libertatea;
- Ioana Moldovan – freelance, fotojurnalism;
- Mirela Neag – Libertatea;
- Diana Oncioiu – safielumina.ro și Dela0;
- Andreea Pavel – Info Sud-Est;
- Andreea Pocotilă – Recorder;
- Sorana Stănescu – freelance, sănătate;
- Emilia Șercan – PressOne;
Femeile în lumea presei
Imaginea femeilor în presă, atât ca jurnaliști dar și ca subiecte de știri, a trecut prin schimbări semnificative în ultimii ani, după cum arată un studiu recent, citat de CJi, însă există încă anumite limitări considerabile.
Prezența feminină în domeniu se remarcă încă de pe băncile facultății. La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, de exemplu, studentele reprezintă 77% dintre cei înscriși la Jurnalism la nivel de licență, iar la master, procentajul este de aproximativ 72%, scrie CJI.
Aceste cifre sunt importante în condițiile în care peste 55% dintre studenții pregătiți de FJSC ajung să lucreze în domeniu, potrivit decanului facultății, Antonio Momoc, citat de CJI.
În ciuda numerelor sporite, totuși, femeile care ajung să lucreze în presă percep că puterea la nivelul de vârf al redacțiilor este tot în mâinile bărbaților, cu toate că în prezent există și redacții unde femeile sunt majoritare și ocupă mai multe funcții de conducere și coordonare decât oricând, se mai arată în comunicatul citat.
Aceste percepții au fost adunate în cadrul unei cercetări aflate încă în curs de publicare, “Cultură organizațională, gen și expertiză în redacțiile din România. Perspective ale jurnalistelor”, amintește CJI.
Multe din respondente au sesizat schimbări tangibile a agendelor editoriale în cazurile în care o femeie se afla în vârful ierarhiei: nu doar unghiuri diferite de abordare a subiectelor, ci și un interes sporit pentru subiecte din sfera socială, a sănătății și a educației.
Același studiu arată și un anume nivel de reticență a femeilor de a deveni surse și a se expune public ca experți, în special în televiziune, ceea ce duce la un nivel mult mai scăzut de vizibilitate.
“Dar doar incluzând vocile femeilor, ca surse, ca experți, ca jurnaliști, și ținând cont de nevoile și perspectivele feminine, presa poate să reflecte echilibrat societatea”, încheie CJI.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
