În ziua când preşedintele R.P. Chineze, Xi Jinping, ateriza pe aeroportul din Atena, la 10 noiembrie, cotidianul grec „To Vima” tipărea pe prima pagină un titlu care sună cam aşa: „Căsătorie cu Dragonul chinezesc”. Desigur, este vorba despre „luarea” Greciei în mâinile investitorilor şi geopoliticienilor Beijingului, care au găsit la Atena o poartă deschisă nesperată către Europa.
Grecia: baza expansiunii chineze spre Europa
Relaţiile dintre Grecia şi statul comunist chinez nu sunt atât de vechi, ele datează abia din 1972, iar din 2006 s-a instituit un parteneriat strategic global. Acesta din urmă a fost pus în valoare abia în august 2018, când guvernul stângii radicale condus de Alexis Tsipras a semnat protocolul prin care ţara sa devenea prima din Europa care intra în proiectul geopolitic chinez „Un Drum, O Centură”. Preţul acestui demers politic: Beijingul a injectat imediat 600 milioane euro în portul Pireu, prin compania chineză Cosco, oferindu-se să construiască patru terminale ultramoderne şi să transforme vechiul şi ineficientul centru grecesc în cel mai mare port al Mării Mediterane.
Ministrul conservator de Externe, Nikos Dendias, vorbea la postul de radio Thema, la 9 noiembrie, de faptul că „chinezii au venit şi au investit în Grecia când toţi ceilalţi stăteau deoparte”. Şeful diplomaţiei de la Atena se referă la faptul că în deceniul care a urmat falimentului financiar al Greciei, în 2008, Uniunea Europeană (dar nu numai ea) a criticat şi ocolit investiţional această ţară iar bugetele muribunde de la Atena au trebuit să taie spectaculos din stipendii oneroase, pensii şi salarii. În plus, Grecia a fost obligată să treacă la un regim de privatizări ale companiilor de stat şi de ajustări bugetare fără precedent în istorie. Rezultatul: ţara este astăzi cu excedente bugetare iar criza un coşmar al trecutului.
Tot ministrul de Externe Nikos Dendias menţiona că „Grecia este o prioritate pentru China”. Acelaşi lucru îl confirma şi preşedintele Xi Jinping, într-un amplu articol tipărit în cel mai important cotidian de la Atena, „Kathimerini”. Şeful statului chinez menţiona că Atena şi Beijingul pot înfiinţa „un tip nou de relaţii internaţionale, bazate pe respect, justiţie şi cooperare mutuală reciproc avantajoasă”. Preşedintele Xi Jinping a mai pariat, de asemenea, pe portul Pireu, care ar deveni „capul Dragonului chinez în Europa”, precum şi pe produsele agricole greceşti care ar avea loc destul pe imensa piaţă chineză.
Acelaşi lucru îl spunea, în timpul vizitei oficiale de trei zile la Atena, şi agenţia naţională chineză de presă „China Nouă” („Xinhua”), care amintea şi că este pentru prima dată în ultimii 11 ani când un preşedinte chinez se află în Grecia. „Cotidianul Poporului”, organul de presă al Partidului Comunist Chinez”, mai scrie şi că Beijingul doreşte să facă din Grecia „baza expansiunii în Europa”, un pilon fundamental al proiectului „Un Drum, O Centură”, iar din portul Pireu „un centru logistic” pentru produsele chineze care intră în Europa.
Cât i-a costat Grecia pe chinezi?
Turiştilor chinezi care sosesc în Grecia, în jur de 170.000 anual, nu le place soarele şi marea şi, prin urmare, nu sosesc aici în sezonul estival. Ceea ce este o mană cerească, din punct de vedere financiar, pentru hotelieri. Poate şi acesta este unul dintre motivele pentru care, la un sondaj recent al Pew Research Center, a rezultat că 51% dintre greci îi evaluează pozitiv pe chinezi. Este vorba despre locul al doilea în Europa, în ceea ce priveşte simpatia, după bulgari, care în proporţie de 55% consideră că chinezii le sunt prieteni.
Hotelierii greci speră ca în următorii ani numărul acestor turişti chinezi, care cheltuiesc sume importante în extrasezon, să crească la 500.000. Bazele sunt convingătoare: mii de chinezi au cumpărat proprietăţi în insule şi pe litoral. Cum Grecia este, alături de Cipru şi Bulgaria, o ţară a Uniunii Europene care îşi vinde cetăţenia contra unor investiţii semnificative în economie, sute de „paşapoarte de aur” au fost cumpărate de chinezii cu bani.
Agenţiei chineze de presă Xinhua, ministrul grec al Dezvoltării şi Investiţiilor, Adonis Georgiadis, declara că investiţiile Beijingului în ţara sa, incluzând portul Pireu, depăşeau 2 miliarde dolari la începutul toamnei anului 2019. Trei dintre cele patru terminale moderne ale portului sunt gata iar al patrulea este stopat pentru descărcările arheologice obligatorii. Pariul Atenei este de a transforma Pireul într-un competitor de forţă al porturilor Hamburg şi Rotterdam şi de a-l face cea mai mare poartă marină de intrare a comerţului cu containere.
În anul 2008, compania chineză Cosco a obţinut concesiunea pentru 35 de ani a două terminale ale portului şi, de atunci, a declanşat ample proiecte de modernizare a infrastructurii lui. În august 2016, 67% dintre acţiunile Autorităţii Portuare din Pireu au intrat în portofoliul lui Cosco, înregistrată în Hong Kong. În prima jumătate a anului 2019, Autoritatea Portuară din Pireu a încasat venituri de aproape 71 milioane euro. Pentru 2025, managerii chinezi de la Cosco prognozează pentru Pireu venituri pentru bugetul naţional al Greciei de aproape 500 milioane euro şi aproximativ 31.000 de locuri de muncă.
Şi comerţul bilateral s-a înviorat după ce Grecia a ieşit din ritmul scăderilor economice şi al deficitelor bugetare: în 2018 el a valorat 7 miliarde dolari iar din ianuarie şi până la sfârşitul lunii septembrie 2019 s-au înregistrat 6, 35 miliarde dolari. În acest sens, preşedintele Xi Jinping a inaugurat la Atena o filială a Băncii Chinei, prima de acest fel din Grecia. Iar viitorul sună tot mai chinezesc în Grecia, din moment ce prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele Xi Jinping au semnat 16 acorduri bilaterale care acoperă domeniile energiei, transporturilor şi sistemului bancar.
Între altele, chinezii vor să participe în marele proiect energetic solar Minos, din insula Creta, care este menit să acopere necesităţile întregii insule şi a unei bune părţi din zona de sud a arhipelagului.
Chiar dacă, la vizita din octombrie 2019 a secretarului de Stat al S.U.A., Mike Pompeo, prim-ministrul conservator Kyriakos Mitsotakis a asigurat Washingtonul că nu este cazul să apară îngrijorări în legătură cu intrarea Greciei în structura proiectului geopolitic chinez „Un Drum, O Centură”, guvernul de la Atena nu îşi reţine expresia de recunoştinţă pentru Beijing şi de dorinţă de a extinde colaborarea. Recunoştinţa este valabilă pentru ajutorul acordat, prin investiţii şi creditul moral internaţional, în momentul în care Grecia era prăbuşită financial, după 2008, iar Uniunea Europeană discuta procedura de excludere a ei din zona monedei euro. Colaborarea viitoare a stabilit portul Pireu drept „o principală poartă către şi dinspre Asia”, cum asigura şeful guvernului de la Atena la conferinţa comună de presă, din 11 noiembrie. „Drumul pe care l-am deschis în colaborarea cu China- a continuat Kyriakos Mitsotakis- va deveni un bulevard”.
O declaraţie care asigură o continuare a influenţei chineze în Grecia, în ciuda unor relaţii geopolitice extrem de strânse, în paralel, cu S.U.A. şi Israel. O spune şi agenţia „China Nouă”, imediat după plecarea preşedintelui Xi Jinping: Grecia a fost de acord să deschidă un consulat general la Chengdu, capitala provinciei Sichuan, în Sud-Vestul Chinei. Decizia este cu atât mai importantă cu cât, după 2008, o dată cu declanşarea crizei financiare la Atena, o bună parte din misiunile diplomatice greceşti (consulate generale, consulate, misiuni comerciale, culturale şi economice) au fost închise. Este şi cazul Consulatului din Constanţa, unde a trăit o importantă comunitate elenă şi de unde pleacă un procentaj substanţial al comerţului bilateral.
Victoria preşedintelui Xi Jinping la Atena este cu atât mai valoroasă cu cât escala din Grecia era în drumul spre Brasilia, la reuniunea la nivel înalt a grupului BRICS (Brazilia, Federaţia Rusă, India, R.P. Chineză, Africa de Sud).
Războiul comercial cu S.U.A. a avariat nu doar câştigurile chineze din exterior dar a gripat serios şi creşterea economică internă. China avea nevoie şi de o veste bună în plan internaţional după ce, de mai bine de şase luni trebuie să gestioneze complicata criză din Hong Kong, de contestare în stradă a regimului comunist de la Beijing. În acelaşi timp, cursa de alergare a Greciei înspre braţele geopolitice, pline cu bani, încă, ale Chinei comuniste, este una cu obstacole: Serbia aproape vecină este un competitor serios şi dur. Căci, la Belgrad, se vorbeşte de mult în chineză. Tocmai de aceea, rămâne de văzut dacă la Pireu, un oraş satelit al Atenei, alfabetul milenar grecesc va fi înlocuit cu cel chinezesc, la fel de vechi.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
