Dacă veţi merge în vara aceasta în vacanţă în Grecia să nu vă miraţi dacă veţi vedea marea direct de pe faleză şi, mai ales, să nu vă supăraţi dacă nu veţi mai găsi vreo plajă cu şezlonguri şi umbreluţe.
Legea litoralului: fără construcţii pe plajă, fără şezlonguri şi umbreluţe, acces direct la mare
În Parlamentul de la Atena este în dezbatere, în formă finală, noua Lege a litoralului. Popularul cotidian „Ta Nea” a publicat recent cele mai importante prevederi ale noului document, un text care va schimba din temelii realităţile turismului grecesc.
Legea litoralului stabileşte ca toate construcţiile de pe plajă, care împiedică accesul liber la malul mării, să fie demolate în termen de cel mult şase luni de la promulgarea textului. Articolul 41 al legii cere imperativ „lichidarea rapidă şi demolarea tuturor structurilor şi construcţiilor, astfel încât să nu mai existe obstacole în calea accesului liber la plajă”. Vor rămâne în picioare, pe plajă, conform legii, doar acele construcţii care servesc scopurilor de apărare şi securitate naţională sau care deservesc reţele de infrastructură (faruri, antene pentru reţele de telefonie).
Aceeaşi Lege mai prevede că, dacă o proprietate privată se află între plajă şi un drum public, proprietarul este obligat să lase liber un drum de acces spre mare, drum care să pornească direct din şosea.
Nu doar construcţiile de pe plajă sunt vizate de Legea litoralului ci şi dotările obişnuite până acum: şezlonguri, umbreluţe, construcţii din lemn, adăposturi. Nicio concesiune de plajă, acordată pentru infrastructură estivală (şezlonguri şi umbreluţe, în special), nu va mai putea depăşi limita de 300 de metri pătraţi. Totodată, cel puţin 60% din suprafaţa totală a plajei trebuie să rămână liberă, distribuită uniform, fără a se lua în considerare zonele inaccesibile sau neprofitabile.
Legea mai impune şi prevederea potrivit căreia nu mai este permisă utilizarea plajei de către vreun investitor atunci când lungimea sau lăţimea malului mării, accesibil pentru turişti, sunt mai mici de 150 de metri pătraţi.
Conform expunerii de motive al Legii litoralului din Grecia, ţărmul mării (plaja) aparţine proprietăţii publice şi nu proprietăţii private a statului.
Până în vara anului 2019, şi staţiunile din Grecia erau sufocate de infrastructură specifică, asemănătoare celei din România (umbreluţe, şezlonguri, terase, baruri, construcţii), care reduceau semnificativ sectorul liber de ţărm, împiedicau utilizarea plajei de către toţi aceia care nu doresc să se folosească de aceste oportunităţi iar veniturile încasate de la agenţii comerciali nu intrau în bugetul statului ci în acela al diferitelor agenţii naţionale care închiriau sectoarele de plajă.
A fost nevoie să moară 100 de oameni, arşi de vii, pentru eliberarea plajelor din Grecia. România aşteaptă o tragedie asemănătoare?
Grecia este vizitată anual de aproximativ 32-35 milioane de turişti, de trei ori mai mult decât numărul locuitorilor ţării. Cea mai mare parte dintre aceştia vin pentru staţiunile şi localităţile de la malul mării, astfel încât Legea litoralului va avea un impact semnificativ asupra obiceiurilor de sezon.
La sfârşitul lunii iulie 2018, o localitate de la marginea Atenei, intitulată Mati şi construită aproape în întregime fără autorizaţii legale, foarte asemănătoare haosului urbanistic din Mamaia Nord, Costineşti sau Vama Veche, a fost distrusă de un incendiu devastator. Aproape 100 de morţi au fost consemnaţi atunci iar pagubele se ridică la mai multe sute de milioane de euro. Cauza principală a tragediei a fost aceea că plaja localităţii Mati a fost blocată de construcţiile ilegale şi de grădinile de vară ale proprietarilor, între şoselele principale şi litoral neexistând nicio comunicare directă. De asemenea, construcţiile din localitatea distrusă de incendiu nu respectau nici dimensiunile normale ale căilor de acces, cele mai multe fiind drumuri simple, de o singură bandă, incapabile să facă faţă unor situaţii de urgenţă. A fost aproape imposibil, în timpul incendiului, ca vreo persoană să poată să ajungă pe plajă, în mare, sau ca vreun automobil să mai poată părăsi garajele şi curţile imobilelor ce ardeau.
La vremea aceea, cotidianul atenian „Ta Nea” vorbea despre „o apocalipsă” iar ministrul Apărării, Panos Kammenos, într-o intervenţie publică vehementă, spunea textual că „proprietăţile construite ilegal în Mati, care au închis drumul spre plajă, au avut un rol major în amploarea tragediei produsă de incendiu”.
La rândul său, prim-ministrul Alexis Tsipras, într-o reuniune de urgenţă a guvernului, şi-a asumat „întreaga responsabilitate politică pentru tragedie”.
Este util să faceţi o plimbare pe malul mării în Mamaia, Mamaia Nord, Năvodari, Costineşti sau Vama Veche pentru a înţelege simplu: Nu dacă, ci când se produce tragedia? Veţi spune că nu aţi ştiut?
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Guvernul României este cel ce pune în pericol viata cetățenilor. Pentru această haită de mafioți, banul care întră in buzunarul personal, este cel mai important. Nu vă gândiți că un incendiu ar schimba ceva în România! Tragedia de la Colectiv, este cea mai vie dovadă.