HĂRȚI Unde a prins cel mai bine oferta AUR-S.O.S în România: Dobrogea, regiunea-locomotivă pentru partidele extremiste

Partidele AUR și S.O.S România nu au câștigat alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie, dar nici nu le-au pierdut: 14,9% pentru AUR și 5% pentru S.O.S., procentele cumulate plasând polul extremist pe locul 2 după alianța guvernamentală PSD-PNL și înaintea ADU (USR-PMP-Forța Dreptei) la alegerile europarlamentare. 

AUR și S.O.S. se înscriu pe o traiectorie politică similară PP-DD, formațiunea lui Dan Diaconescu, care a cunoscut apogeul în 2011-2012, la alegerile parlamentare, unde a obținut aproape 15%.

AUR și S.O.S. au luat avânt electoral în 2020, respectiv 2021 (după ruptura Simion-Șoșoacă și apariția S.O.S), în contextul pandemiei COVID-19 și al restricțiilor, apoi a invaziei ruse din Ucraina, și ulterior a inflației.

Ce ne spun rezultate votului din 9 iunie despre potențialul ofertelor politice extremiste, dar și despre atractivitatea mesajelor pe care le promovează partidele în cauză spre a-și spori procentele electorale? O analiză Info Sud-Est pune cap la cap piesele acestui puzzle. 

Studiu de caz. AUR și S.O.S., vot pe cartiere în municipiile-reședință din Dobrogea, regiunea-locomotivă pentru partidele extremiste

Dobrogea este regiunea cu procente surpriză pentru ambele partide extremiste la alegerile europarlamentare, cele mai mari pentru S.O.S. și printre cele mai mari pentru AUR. 

Info Sud-Est a analizat votul pe cartiere în cele două municipii-reședință, Constanța și Tulcea, acolo unde partidele au obținut cele mai multe voturi din cele două județe (în funcție de numărul acestora). 

Analiza arată că AUR și S.O.S. au obținut cele mai multe voturi, în general, în cartierele de asistați social, ori cartierele cu populație cu venituri reduse sau cartiere muncitorești. 

Astfel, în Constanța, AUR a obținut cele mai mari procente, între 22 și aproape 25% în cartierele, CET, KM 4-5 (zona de case), Dorally, Palas, Galeriile Soveja și cartierul de asistați social Henri Coandă.

În aceleași zone a obținut și S.O.S. procente mari, între 9 și aproape 14%, dar la cartierele deja menționate se mai adaugă și Palazu Mare și zona Gării. 

În Tulcea, cele mai mari procente ale AUR (între 23-27%) și cele mai mari ale S.O.S. (10-17%) au fost obținute în zona Neptun, Dallas, Vest și alte două zone sărace, muncitorești sau de asistați social. 

De menționat este că în unele din aceste secții AUR și S.O.S. au depășit 40% în opțiunile electoratului. 

De ce în aceste cartiere? 

În Constanța, o explicație pentru rezultatul mare al S.O.S. România în municipiu ar fi factorul de influență reprezentat de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul ortodox al Tomisului, de care Diana Șoșoacă și-a lipit imaginea încă din 2020, atunci când i-a fost avocată în pandemia COVID-19. 

Teodosie a încălcat restricțiile în mod repetat, iar Șoșoacă i s-a alăturat în demersurile împotriva deciziilor autorităților, reprezentându-l în procesele din instanță.

Apoi, Șoșoacă a venit, în 2022, la Constanța să protesteze împotriva demolării unei biserici construite ilegal de ÎPS Teodosie și care ar trebui să fie înlăturată de pe spațiul public. Șoșoacă s-a lipit astfel de o parte semnificativă de electorat radical, care este profund atașat de valorile ultraconservatoare răspândite de episcopul Teodosie. Ierarhul BOR a declarat inclusiv că Vladimir Putin este ”un mare ctitor” și ”nu este atât de negru”, imediat după ce masacrele din Bucea și Irpin șocaseră comunitatea internațională. 

De asemenea, Șoșoacă a fost prezentă personal în campanie în cartierul de asistați social Henri Coandă unde a vorbit cu locuitorii despre nemulțumiri, a făcut live pe rețelele de socializare și a înfierat autoritățile locale. În schimb, candidații la primărie și Consiliul Județean ai S.O.S. sunt anonimi, întreaga campanie fiind asociată cu Diana Șoșoacă, prezența ei asemenea unui descălecat în oraș, județ sau pe rețelele de socializare. 

De Teodosie s-a lipit și liderul AUR George Simion, care a fost prezent în prima linie la mai multe evenimente ale arhiepiscopului. 

În schimb, Simion a beneficiat și de notorietatea crescută a candidaților la primărie și Consiliul Județean. Ovidiu Cupșa, care a fost candidatul AUR la primărie, a avut mai multe funcții publice (consilier local, județean, a lucrat în primăria condusă de Radu Mazăre ș.a.) și a condus peste un deceniu CERONAV, o instituție-cheie pentru marinari (aflată în subordinea Ministerului Transporturilor), care organizează cursuri obligatorii de instruire și perfecționare a acestora și le eliberează documentele aferente pentru a putea naviga.

Totodată, Cupșa și-a făcut o campanie continuă și a fost prezent masiv în cartierele unde AUR a înregistrat ulterior cele mai mari procente. Mohammad Murad, candidatul AUR la Consiliul Județean Constanța este, de asemenea, cunoscut pe plan local, fiind unul dintre cei mai mari investitori în turism. 

În schimb, la Tulcea, candidații AUR și S.O.S. la primărie și CJ nu sunt cunoscuți pe plan local, însă faptul că au câștigat cele mai mari procente în cartierele menționate se explică altfel.

Membrii AUR au făcut o campanie consecventă în aceste cartiere încă din 2020, odată cu restricțiile COVID-19. Demonstrații, proteste împotriva autorităților, chiar și petreceri în cartier, electoratul AUR s-a format acolo natural, în timp. S.O.S. s-a rupt ulterior din acest electorat, iar la alegeri voturile s-au împărțit. 

Unde au obținut AUR și S.O.S. cele mai mari scoruri din țară și în Diaspora

În primul rând, este de menționat că AUR, la fel ca S.O.S., a obținut procente mai mari la alegerile europarlamentare comparativ cu rezultatele la locale. 

Apoi, procentele arată că votul pentru AUR și S.O.S. nu s-a polarizat în regiuni clar conturate, cum ar fi Moldova, sudul țării sau Ardeal, ci procente importante pentru scorul final al partidelor au fost obținute în toată țara, ceea ce arată mai degrabă un vot uniform. 

O altă concluzie a votului este că polul extremist AUR și S.O.S. a câștigat alegerile în Diaspora: împreună au obținut 28% față de 21,3% PSD-PNL și 16,3% ADU (USR-PMP-Forța Dreptei). Spre exemplu, fără votul din Diaspora (13,5%) S.O.S. nu ar fi reușit să intre în Parlamentul European. 

La alegerile europarlamentare, AUR a obținut cele mai mari scoruri în Gorj (21,5%), Arad (20,3%), Tulcea (19,5%), Hunedoara (19,2%), Suceava (19%), Alba și Vâlcea (18,5%) și Constanța (17,4%). 

În schimb, la S.O.S. cele mai mari rezultate la europarlamentare au fost înregistrate în Tulcea (7,6%), Constanța (7,1%), Brăila (7%), Neamț (6,8%), Bacău (6,3%), Ialomița și Prahova (6,1%) și Caraș-Severin, Iași și Târgu Jiu (5,6%). 

În Diaspora, S.O.S. a obținut cele mai mari procente în Germania (23,7%) și Italia (22,2%), iar AUR în Canada (29,5%), SUA (26,7%), Australia (25,8%), Spania (20,9%) și Franța (16,6%) ș.a.  

Dar cu ce mesaje au ajuns în Parlamentul European și care au fost cele mai virale sponsorizate pe Facebook? 

O analiză Info Sud-Est a postărilor plătite de AUR în perioada aprilie – 9 iunie, în perioadele de pre-campanie și campanie electorale, arată că cele mai de impact mesaje sponsorizate de pe pagina partidului sunt cele referitoare la ”programul” AUR, ideile candidaților la europarlamentare sau mesajele anti-PSD&PNL. 

Un top 5 în ordine descrescătoare arată astfel:

O serie de promovare a candidaților AUR pentru care partidul a plătit între 25.000-30.000 de lei în perioada 14 – 24 mai. În seria de reclame îi comparau pe Cristian Terheș și Georgiana Teodorescu cu Rareș Bogdan și Virgil Popescu de la PNL. Pozele au fost folosite numai în reclamă și nu sunt postate pe Facebook, dar ele au strâns împreună peste 2 milioane de afișări.

O altă campanie publicitară a fost activă în perioada 3 – 8 iunie 2024, în valoare de 25.000 – 30.000 lei, cu o imagine care îndeamnă oamenii să voteze AUR în ziua alegerilor. Această serie de reclame a fost împărțită în 6 părți, unde două dintre ele au strâns în jur de un milion de afișări, pe când celelalte patru reclame au avut între 700.000 și 250.000 de afișări per postare.

Un discurs al lui George Simion în care explică de ce lumea trebuie să voteze cu AUR și nu cu ”comasații” a fost sponsorizat cu sume între 15.000 – 20.000 de lei în luna mai. Videoclipul are 3 milioane de vizionări și aproape 10.000 de aprecieri.

Pe de altă parte, o melodie despre partidul AUR interpretată de Mugur Mihăescu, membru al partidului extremist, a fost sponsorizată cu sume între 10.000 – 15.000 de lei în luna mai. Piesa a strâns pe Facebook 1,6 milioane de vizionări și 13.000 de aprecieri.

Nu în ultimul rând, un videoclip cu George Simion ca lider al AUR și care promovează platforma de ”joburi” pe care partidul ”îl oferă oamenilor” spunând că partidul ”caută specialiști” pentru ”Guvernul AUR” a fost sponsorizat cu 9.000 – 10.000 de lei la finalul lunii aprilie – începutul lunii mai. Reclama are 600.000 de vizionări și în jur de 4.000 de aprecieri.

În ce privește pagina de Facebook a lui George Simion, liderul AUR, conform Facebook Ad Library, în perioada 22 mai – 8 iunie 2024 a derulat o campanie publicitară pe Facebook care a valorat în jur de 35.000 de lei (împărțiti în 6 reclame cu aceeași imagine) – postarea a strâns peste 61.000 de aprecieri și aproape 23.000 de comentarii. Una dintre reclame a strâns peste un milion de afișări, pe când restul de 5 au în jur de jumătate de milion fiecare. Postarea este un sondaj în care Simion întreabă publicul dacă votează cu ”comasații” sau cu AUR.

Alte două live-uri făcute de Simion au fost sponsorizate cu sume între 20.000 – 25.000 de lei (live despre mersul la vot făcut pe 9 iunie), respectiv 10.000 – 15.000 lei. Primul live în care vorbește despre cazul Coldea are peste 1 milion de vizualizări și în jur de 26.000 de aprecieri. Al doilea live, unde Simion cerea eliminarea lui Dâncu de pe lista de europarlamentare a strâns aproape 2 milioane de vizualizări. 

Viral a fost și un alt live făcut de Simion în ziua votului, care a strâns aproape 2,3 milioane de vizualizări, unde vorbește despre fraudarea votului, chiar în ziua alegerilor locale. Nu poartă inscripții electorale, dar poartă un tricou în culorile AUR cu figura lui Nicolae Bălcescu, ”liderul generației pașoptiste”. Acest live făcut pe 9 iunie a fost sponsorizat cu sume cuprinse între 10.000 – 15.000 de lei.

Transmisia live făcută de Simion la Parchetul General cu două zile înainte de alegeri, în care acuză că i se face nedreptate partidului cu trei dosare penale ”inventate” a fost sponsorizată cu aproximativ 9.000 de lei. Live-ul are 1,8 milioane de vizualizări și aproape 30.000 de aprecieri.

Analiza postărilor lui Cristian Terheș, capul de listă AUR la europarlamentare, arată că reclama în care s-au băgat cei mai mulți bani este o postare de la începutul lunii mai, în care cei în jur de 3.000 de lei investiți îi îndeamnă pe oameni să ”intre în oastea de aur”, printr-un link activ care te redirecționează pe Messenger pentru a intra într-o conversație cu George Simion. Reclama a strâns în jur de 300.000 de afișări. 

O altă postare sponsorizată cu aproximativ 600 de lei este una în care Terheș denigrează comunitatea LGBT și scoate în evidență ”normalitatea” pe care el va încerca să o mențină în țară. Postarea are 2.600 de aprecieri și aprox 35.000 de afișări.

O reclamă în care au fost plătiți alți 600 de lei vorbește despre faptul că un politician german care e critic al migrației ilegale din Europa a fost înjunghiat de un om de religie musulmană, iar dacă continuăm să votăm cu PSD PNL, care ”acceptă migrația ilegală” și nu votăm cu un ”patriot care apără România”, vom avea șanse să avem cazuri asemănătoare în România. Postarea are 4.300 de aprecieri și în jur de 40.000 de afișări.

Nu în ultimul rând, pagina lui Claudiu Târziu arată că cea mai bine plătită reclamă a co-fondatorului AUR este o fotografie cu promisiunile lui în calitate de europarlamentar, postare în care s-au investit între 1.500 – 2.000 de lei. Postarea are 7.600 de aprecieri și în jur de 100.000 de afișări.

Un videoclip de la mijlocul lunii aprilie, în care Târziu explică cum PSD și PNL sunt ”statele corupte care trag în jos țara” a fost sponsorizat cu aproximativ 500 de lei. Videoclipul are 1.400 de aprecieri și 58.000 de redări.

Un alt videoclip în care europarlamentarul AUR explică cum ”românii muncesc mult și câștigă puțin”, iar cu ajutorul celor de la AUR acest lucru se poate opri a fost sponsorizat tot cu 500 de lei. Videocliul are pe Facebook aproape 100.000 de vizionări și 1.600 de aprecieri. 

Celelalte reclame făcute în campania electorală nu depășesc 300 de lei.

În ce privește S.O.S. România sau paginile Dianei Șoșoacă sau ale lui Luis Lazarus, conform statisticilor Facebook acestea nu apar că ar fi plătit pentru reclame în ultimele 90 de zile. 

În urma alegerilor din 9 iunie, AUR îi va trimite în Parlamentul European pe Cristian Terheş, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Georgiana Teodorescu şi Sturdza Şerban Dimitrie. 

S.O.S. va fi reprezentat de șefa partidului extremist Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, omniprezent în aparițiile și deplasările senatoarei. 

• Citește mai multe despre oamenii partidelor extremiste ajunși în Parlamentul European aici, aici și aici

CONTEXT. Unde vor fi AUR și S.O.S. în UE după alegeri

După ce obțin locuri în Parlamentul European, partidele politice trebuie să se afilieze unor grupuri parlamentare, cele cu doctrina cărora se identifică cel mai mult. În funcție de discuțiile cu grupurile respective, partidele pot sau nu să fie acceptate. 

AUR a ales grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR, ultraconsevator) dar unde, ca să poată fi primit, a fost nevoit să semneze o declarație că respectă integritatea teritorială a Ucrainei și granițele sale recunoscute internațional. S-a întâmplat acest lucru în contextul în care George Simion și Claudiu Târziu (actual europarlamentar) au instigat la revizionism teritorial față de Ucraina chiar în campania electorală. 

De notat că George Simion nu a postat nici pe pagina de Facebook, nici pe site-ul său oficial textul acestei declarații cerute de Grupul ECR ”ca o condiție de bază” pentru aderarea AUR la acest grup din Parlamentul European.

Revizionismul a fost una dintre temele centrale ale discursului public al AUR și a lui George Simion. Chiar numele partidului – Alianța pentru Unirea Românilor – face trimitere la unirea cu teritoriile care au aparținut României: Republica Moldova, Bucovina de nord (acum în componența Ucrainei) și Basarabia de Sud (Bugeac).

AUR a intrat în ECR în contextul în care fondatorul și președintele partidului suveranist polonez, Jarosław Kaczyński, încearcă o ieșire din ECR pentru că suveraniștii polonezi sunt mai orientați acum către mult mai radicala Marine Le Pen, care militează în grupul Identitate și Democrație (ID sau ”Suveraniștii”), extrema dreaptă a UE, cel mai radical grup europarlamentar.

Cu toate acestea, vineri, G4Media a scris în exclusivitate cum europarlamentarii aleși S.O.S., Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, nu au fost primiți nici măcar în acest grup cel mai radical al UE, ID. 

Cei doi au optat pentru grupul ”Suveraniștilor”, dar s-au lovit de opoziția europarlamentarilor neonaziști german de la AfD, care însă au spus că au votat în unanimitate să nu primească S.O.S. în rândurile lor. 

În cazul în care nu vor fi primiți în nici un grup din PE, iar șansele sunt minime, cei doi europarlamentari S.O.S., Șoșoacă și Lazarus, vor activa ca neafiliați și nu vor avea nicio putere de negociere în legislativul de la Bruxelles.

În 2023, cele 7 grupuri din PE erau următoarele: 

-Partidul Popular European (Creștin Democrat) – PPE, 
-Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European – S&D, Grupul Renew Europe, 
-Verzii/Alianța Liberă Europeană, 
-Identitate și Democrație – ID/Suveraniștii, 
-Conservatorii și Reformiștii Europeni – ECR, 
-Stânga

Și mai sunt și neafiliații, unde se strâng independenții sau cei care nu sunt primiți sau nu se regăsesc identitar în niciunul dintre grupurile existente.

Au contribuit Cristian Andrei Leonte și Gabriel Mateescu

• Articolul face parte dintr-o serie jurnalistică realizată în cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC), coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu sprijinul financiar al Internews.