În anul 2022, 66 de jurnaliști și muncitori în media de pe întreaga planetă au fost uciși în legătură directă cu profesia lor, conform datelor colectate de Institutul Internațional de Presă (IPI). Numărul reprezintă o creștere abruptă, în comparație cu cei 45 de jurnaliști uciși în 2021.
Factorii principali ai escaladării morților jurnaliștilor sunt atacurile împotriva jurnaliștilor mexicani care abordau subiectele crimei organizate și corupției și lansarea invaziei rusești împotriva Ucrainei, dar au avut loc și alte incidente mai șocante, precum împușcarea mortală în luna mai a jurnalistei Al Jazeera Shireen Abu Akleh de către forțele israeliene, în timp ce aceasta raporta despre un atac împotriva Cisiordaniei, explică IPI.
Baza de date IPI include cinci categorii de morți ale jurnaliștilor: 39 de ucideri au fost rezultatul atacurilor directe, șapte au avut loc în timp ce victimele raportau despre un conflict armat, două în timp ce aceștia raportau despre tulburări civile, iar alți doi și-au pierdut viața în timp ce îndeplineau alte sarcini. În cele 16 cazuri rămase, circumstanțele și motivele din spatele morților rămân neconfirmate, dar munca prestată de victime înainte de moartea lor face ca posibilitatea unui atac intenționat să nu poată fi ignorată.
Deși cei mai mulți jurnaliști au fost uciși în Mexic (14) și Ucraina (8), problema violenței împotriva membrilor presei rămâne una globală, este precizat în raportul IPI. În special în Filipine, dar și în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Africa Subsahariană, jurnaliștii se confruntă cu un mediu extrem de ostil.
O altă problemă identificată, adiacentă fenomenului, este refuzul autorităților de a face dreptate în anumite cazuri. Spre exemplu, în ciuda presiunii internaționale, a tuturor dovezilor și a martorilor oculari, guvernul israelian a refuzat să efectueze o investigație independentă și imparțială în privința morții lui Shireen Abu Akleh pentru a îi pedepsi pe cei responsabili, potrivit IPI.
“E strigător la cer faptul că jurnaliștii sunt uciși pentru că ne aduc informații pe care anumite persoane vor să le ascundă. E inacceptabil că familii sunt lăsate fără cei dragi și că publicului i se refuză informații pur și simplu pentru că cineva vrea acele informații ascunse, pentru că cineva îi ucide pe mesageri”, a declarat Frane Maroević, directorul executiv al IPI.
“Fiecare dintre aceste atacuri nu e doar o tragedie imensă pentru cei dragi victimelor, pentru prietenii și colegii lor, fiecare moarte este un atac asupra libertății presei la nivel global”, a concluzionat Maroevic.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
