Marek SZCZYGIEŁ, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone la București
-Născut la 2 august 1969;
-Studii universitare în relaţii internaţionale şi drept;
-1993-1994: expert pentru România şi Bulgaria în Departamentul Europa de Vest din Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei;
-1994-1995: expert pentru statele nordice în Departamentul
Europa de Vest din Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei;
-1995-2000: secretar II pe probleme politice la Ambasada Republicii Polone la Stockholm;
-2002-2004: director adjunct al Departamentului Politicii de Securitate din Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei;
-2004-2008: adjunctul şefului Reprezentanţei Permanente a Republicii Polone la O.S.C.E. (Viena);
-2008-2011: director general al Departamentului Politici de Securitate din Ministerul de Externe al Poloniei;
-l6 mai 2011: desemnarea ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Polone la Bucureşti;
-28 iunie 2011: prezentarea scrisorilor de acreditare ca ambasador extraordinar al Republicii Polone la București.
ISE: Excelenţa Voastră, aţi efectuat o vizită la Constanţa (vineri, 27 iunie a.c., n.red.) în cadrul căreia aţi fost în port şi, la cererea Dumneavoastră, aţi fost primit la Prefectură de Radu Volcinschi, prefect al judeţului, şi de Cristinel Dragomir, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Puteţi să ne vorbiţi despre proiectele pe care le-aţi propus administraţiei locale? Cât este Polonia de interesată de prezenţa economică la Constanţa? Credeţi că există înţelegere la nivel local pentru proiectele polone?
M.S.: Vizita mea oficială la Constanța a avut în vedere o serie de proiecte privind colaborarea economică. Avem o serie de companii poloneze cu bună experiență care și-ar dori prezența în România și la Constanța și în special care își doresc să opereze în Portul Constanța. Potențialul este enorm și de acest lucru suntem conștienți, tocmai de aceea am făcut această vizită în Portul Constanța și administrației locale. Am decis să discutăm despre posibilitatea unei colaborări privind transportul între Portul Constanța și porturile poloneze de la Marea Baltică, Gdańsk și Gdynia. De asemenea, am discutat despre creșterea traficului de mărfuri în stil cargo între Portul Constanța și cele două porturi de la Marea Baltică. Acest lucru este foarte important pentru că ne dorim creșterea schimburilor comerciale cu țările din Asia și Orientul Mijlociu și, din acest punct de vedere, Constanța este foarte importantă pentru noi. Aceste rute pe care le gândim vizează, de asemenea, sporirea schimburilor comerciale cu statele din Asia Centrală și Europa de Nord. Aceste rute comerciale au o tradiție istorică foarte îndelungată iar statul polon înțelege că aceste rute sunt importante nu doar pentru relațiile bilaterale româno-polone, dar și pentru dezvoltarea și cooperarea regională și continentală. Am atras atenția că avem probleme legate de situația infrastructurii, în special în legătură cu transportul de containere.
ISE: Coridoarele europene care leagă Marea Neagră de Marea Baltică sunt importante atât din punct de vedere economic şi comercial dar şi strategic, mai ales în actuala conjunctură internaţională, în care Polonia şi România sunt state de frontieră ale Uniunii Europene şi NATO. Ce aţi propus autorităţilor locale constănţene în acest sens?
M.S.: Am discutat despre amenajarea coridorului european 9, între România și Polonia, o discuție în care va fi angrenată și Ucraina. Acest coridor va pleca de la Constanța, va traversa teritoriul Ucrainei și se va opri la porturile poloneze de la Marea Baltică. Sperăm ca factorii de decizie din România să demareze procesul de modernizare a sistemului de căi ferate, șosele și autostrăzi necesare, pentru punerea în funcțiune a acestui coridor. Acest lucru este necesar pentru creșterea rapidității transportului mărfurilor între Marea Neagră și Marea Baltică. De asemenea, suntem interesați de dezvoltarea transportului comercial pe căi rutiere, cu camioane și tiruri. Suntem interesați în sporirea rolului acestui tip de transport rutier, mai ales că suntem conștienți că în acest domeniu este o competiție acerbă între diferitele porturi și coridoare. Și aici aș da exemplul Portului Odessa. Sper ca această colaborare să înceapă cât mai curând și să fie cât mai fructuoasă.
ISE: Domnule Ambasador, Polonia este un mare furnizor de turişti, mai ales pentru sezonul estival maritim. Sute de mii de concetăţeni ai Excelenţei Voastre aleg să petreacă vacanţele în staţiunile din Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Turcia. De ce ocolesc litoralul românesc?
M.S.: În al doilea rând, am discutat despre problema turismului la Marea Neagră. Noi avem cereri foarte mari din partea turiștilor polonezi de a veni pe litoralul românesc al Mării Negre, pentru că există amintiri foarte plăcute despre aceste stațiuni dinainte de 1990, când la Marea Neagră veneau foarte mulți turiști polonezi. Din păcate, în zilele noastre turiștii polonezi preferă să meargă în stațiunile bulgărești de la malul Mării Negre, pentru că aceste stațiuni au hoteluri mai bune și sunt mai ieftine. Am vorbit administrației locale despre intenția firmelor de turism poloneze de a aduce turiști polonezi pe litoralul românesc, dar am explicat și nemulțumirile acestora față de prețurile foarte mari practicate.
ISE: Să mai repetăm, Excelenţa Voastră, care sunt barierele care opresc turiştii polonezi să vină pe litoral, în speţă la Mamaia, şi în Delta Dunării?
M.S.: O nemulțumire a noastră în această problemă este legată de lipsa căilor directe de transport dintre orașele poloneze și Constanța. Există curse charter foarte dese între Polonia și Varna sau Burgas, dar acest lucru nu este valabil și pentru aeroportul din Constanța. Am explicat că dacă vrem să creștem numărul turiștilor polonezi pe litoralul românesc trebuie să ținem cont de aceste observații ale firmelor de turism poloneze, pentru a putea obține o creștere substanțială a vizitatorilor polonezi la Constanța și pe litoral. Acest lucru nu se poate realiza până când nu vor exista curse aeriene directe spre Constanța. Anul trecut, România a fost vizitată de aproximativ 300 de mii de turiști polonezi. Doar 20% dintre ei au ales ca destinație Delta Dunării și litoralul românesc. Este o cifră mică, dar potențialul de creștere este enorm. Din păcate, acești turiști care au vizitat Delta și litoralul au în medie o singură noapte de cazare, maxim două. Turiștii polonezi consideră Delta și litoralul românesc o destinație foarte scumpă, cu prețuri foarte mari. Am propus și sperăm să se realizeze o colaborare în domeniul turismului pentru a crește substanțial numărul de turiști polonezi în Delta Dunării și pe litoral. Mai ales că, în ultima vreme, Polonia este unul dintre cele mai importante furnizoare de turiști din Europa. Pentru ca România să concureze cu destinații turistice po-pulare în Polonia, precum Croația, Bulgaria sau Turcia, trebuie să facă mai mult în promovare și în îmbunătățirea serviciilor hoteliere. De asemenea, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că există mulți studenți din Polonia care și-au exprimat dorința de a veni pe litoralul românesc, însă această categorie nu dispune de foarte mulți bani. De exemplu, chiar zilele acestea a sosit nava-școală poloneză „Wodnik“. La bordul acestei nave care a acostat în Portul Constanța se vor îmbarca și doi studenți români care vor parti-cipa la un voiaj spre portul polonez Gdynia. Acesta este un exemplu de colaborare între studenții romăni și cei polonezi, exemplu care poate fi continuat.
ISE: Dobrogea este, aşa cum discutam, o carte deschisă a istoriei relaţiei comune dintre România şi Polonia. Două locuri sunt extraordinar de importante în istoria noastră comună: Babadag şi Palatul Regal din Mamaia. Cunoaşteţi deja, „Info Sud Est” a demarat campania „Pleacă!”, de informare a cititorilor privind situaţia staţiunii, iar un punct central este situaţia deplorabilă, scandaloasă, a Palatului Regal din Mamaia. Acolo unde astăzi sunt gunoaie şi ruine a locuit, în repetate rînduri, Mareşalul Józef Piłsudski, fondatorul Poloniei, la invitaţia Reginei Maria. Cum caracterizaţi această situaţie şi ce ar trebui să facă administraţia locală a Constanţei?
M.S.: O altă problemă pe care am avut-o în vedere la Constanța este legată de istoria relațiilor noastre bilaterale. Am explicat autorităților locale că în 1939, când Polonia a fost atacată de Germania lui Hitler și URSS a lui Stalin, refugiații polonezi au ales ca destinație România, pentru a scăpa de agresiune, că în România a fost evacuat tezaurul Băncii Naționale a Poloniei și că toate aceste aspecte sunt legate de Constanța. Spre exemplu, prin Constanța tezaurul național polonez a fost evacuat în Turcia. În întâlnirea pe care am avut-o cu Prefectul județului Constanța, l-am întrebat care este situația actuală a Palatului Regal din Mamaia. Această clădire este foarte importantă pentru istoria relațiilor noastre bilaterale, datorită vizitelor pe care Mareșalul Józef Piłsudski le-a făcut aici, la invitațiile Reginei Maria. Mareșalul Józef Piłsudski a locuit în Palatul Regal din Mamaia de câteva ori și acest lucru este foarte important pentru noi. Am spus că noi dorim să marcăm prezența Mareșalului Józef Piłsudski în această clădire istorică dar am primit răspunsul că situația patrimonială a acestei clădiri este neclară.
ISE: Să înţeleg, Domnule Ambasador, că susţineţi campania „Info Sud Est” prin care atragem atenţia asupra Palatului Regal din Mamaia. Totodată, sunteţi de acord cu noi că administraţia locală ar trebui să aibă în vedere înfiinţarea acolo a unui centru cultural, turistic, care să amintească, între altele, şi de prezenţa Mareşalului Piłsudski?
M.S.: Sper ca autoritățile locale să transforme Palatul Regal din Mamaia într-un loc atractiv pentru că noi am dori să pregătim în acest spațiu o serie de expoziții care să amintească de relația noastră comună și de prezența Mareșalului Piłsudski aici. Dacă acest lucru se va întâmpla, suntem absolut siguri că Palatul Regal din Mamaia ar fi vi-zitat de foarte mulți turiști polonezi. Un spațiu din Palatul Regal din Mamaia poate fi dedicat prezenței Mareșalului Piłsudski. Acum doi ani, am reușit să inaugurăm în București un monument al Mareșalului Piłsudski și sperăm să facem acest lucru și în Mamaia, mai ales că, după București și Sinaia, Mamaia este al treilea loc din România legat de prezența Mareșalului Piłsudski în țara prietenă. Dacă autoritățile locale vor considera necesar, noi vom sprijini ideea ca numele unei străzi din Constanța sau Mamaia să poarte numele Mareșalul Piłsudski, mai ales că există o stradă cu acest nume în București. Avem la ambasadă și putem să trimitem autorităților locale fotografii de epocă cu vizitele lui Piłsudski la Palatul Regal din Mamaia.
Dacă ar fi renovat, Palatul Regal din Mamaia ar deveni o atracție turistică extrem de importantă și Ambasada Republicii Polone la București pregătește deja, pe web-siteul oficial, o hartă cu locurile care marchează istoria comună româno-polonă, locuri în care s-au aflat refugiați polonezi în al doilea război mondial, locurile pe care Mareșalul Piłsudski le-a vizitat în România și acestea ar putea deveni foarte populare pentru turiștii polonezi. Cu siguranță Constanța și Mamaia vor fi pe această hartă oficială și o vom pune la dispoziția tuturor celor interesați.
Cred că este și în interesul autorităților locale din Constanța ca Palatul Regal din Mamaia să devină un loc turistic atractiv, pentru a putea pune în valoare momentele importante ale istoriei României și ale relațiilor româno-polone. Acest lucru ar facilita promovarea Constanței, atât în România, cât și în afara ei. Cred că renovarea Palatului Regal se poate face și cu ajutorul fondurilor europene.
ISE: Vorbeam mai devreme despre un alt loc dobrogean cu adânci semnificaţii în istoria relaţiilor româno- polone: Babadag. Un volum al unuia dintre cei mai cunoscuţi autori poloni contemporani, Andrzej Stasiuk, chiar aşa se şi numeşte: “Călătorind spre Babadag”. În acest oraş s-au refugiat, din toamna anului 1939, mai bine de 5.000 de militari şi civili din Polonia. Există proiecte polone de reabilitare a memoriei prezenţei lor acolo. Care sunt nemulţumirile oficialilor de la Varşovia faţă de atitudinea administraţiei locale din Babadag?
M.S.: O parte dintre refugiații din 1939 au ales să stea în timpul războiului la Tulcea, Babadag și Constanța. La Babadag există chiar și un cimitir polonez. Acest cimitir din Babadag dorim să-l renovăm pentru că situația actuală a lui este deplorabilă, fiind în momentul de față plin de gunoaie, neglijat de administrația locală și fără însemnătatea istorică pe care o merită. În acest sens, perioada care urmează, o delegație a Ambasadei Republicii Polone va merge la Babadag, se va întâlni cu autoritățile locale și va propune demararea proiectului de renovare.
ISE: Între 1934 şi 1940 la Constanţa a funcţionat un consulat onorific al Poloniei la Constanţa, cu o activitate extrem de importantă. Există posibilitatea deschiderii unui consulat al Republicii Polone la Constanţa în următoarea perioadă? Sau, măcar, a unui consulat onorific, aşa cum au multe state importante din Uniunea Europeană?
M.S.: Republica Polonă, din momentul aderării la UE, nu a mai deschis consulate generale în statele membre. Este o politică oficială acceptată de toate guvernele de la Varșovia după 2004. Prin urmare, în următoarea perioadă nu poate fi vorba despre un Consulat General al Republicii Polone la Constanța. În ceea ce privește deschideea unui Consulat Onorific polon la Constanța, aceasta este o opțiune deschisă. Este o idee bună, privim cu înțelegere această idee, dar ea ține de responsabilitățile, în primul rând financiare, ale celui care și-ar asuma misiunea de consul onorific. Pe de altă parte, un Consulat Onorific al Republicii Polone la Constanța, cu o activitate meritorie, are nevoie și de sprijinul administrativ al autorităților locale, de interes din partea acestora pentru dezvoltarea relațiilor dintre România și Polonia.
ISE: Care este situaţia comunităţii polone din Constanţa?
M.S.: La Constanța există o comunitate mică de polonezi, în comparație cu altele din România. Cu toate acestea, este o comunitate importantă pentru noi, avem legături foarte bune cu ea și ne străduim să o ajutăm. Comunitatea polonă din Constanța nu are, din păcate, un sediu. Am făcut demersuri către administrația locală, ni s-a promis sprijin, dar, din păcate, de ani buni nu am reușit. Sperăm să obținem acceptul administrației locale în cele din urmă.
ISE: Polonia este unul dintre cei mai activi actori geopolitici în peisajul turbulenţelor majore din Estul Europei, care au protago-niste Rusia şi Ucraina. Suntem la Constanţa, la malul Mării Negre, şi ne interesează un comentariu privind evenimentele legate de Crimeea, de situaţia din Ucraina.Ce este Rusia pentru Europa în actualul context geopolitic? Cum acţionează Polonia?
M.S.: Cred că evenimentele dramatice din Ucraina din ultima vreme și mai precis anexarea Crimeei de către Rusia, dovedește faptul că istoria nu are sfârșit, mai ales în această parte a Europei. România și Polonia au o foarte bună memorie istorică în legătură cu această situație. Țările noastre știu foarte bine, din istorie, ce înseamnă să fi vecinul Imperiului Rus. Noi nu dorim ca istoria să se repete. Ne dorim o relație pașnică cu Rusia, dar în același timp ne dorim ca Rusia să respecte standardele și normele relațiilor internaționale și să dovedească că poate să fie un bun vecin și că a renunțat la tendințele de invadator, pentru că Rusia trebuie să trăiască alături de noi fără ca să mai existe amenințare cu forța sau invadarea unui teritoriu străin. Ceea ce remarcăm în momentul de față este o escaladare a violenței, ceea ce ne face să ne dorim o atitudine cooperantă a Rusiei și sperăm ca Rusia să înțeleagă că are nevoie de o relație de colaborare cu Uniunea Europeană.
ISE: Senatorul american John McCain, recent în vizită la Bucureşti, a declarat tranşant că “Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”. Declaraţiile publice ale Excelenţei Voastre sunt legate tot de felul în care Moscova îşi gestionează relaţia energetică cu Europa. Cum vedeţi această legătură dintre Rusia şi Uniunea Europeană?
M.S.: 50% din exporturile rusești merg spre Uniunea Europeană, în special surse energetice. În același timp, Rusia trebuie să înțeleagă că are nevoie de banii noștri. Ne dorim ca acest lucru să fie bine înțeles de conducerea de la Moscova. Sper ca situația din bazinul Mării Negre să devină mult mai bună și mai pașnică pentru a putea dezvolta și mai mult această regiune. Pentru acest lucru avem nevoie de stabilitate și de o bună colaborare. Sper ca această criză din Ucraina să se încheie cât mai repede, și că acțiunile separatiștilor rusofoni să ia sfârșit imediat. În același timp, îmi doresc ca România și Polonia să colaboreze cât mai strâns în flancul estic al NATO și al Uniunii Europene. Și pentru acest lucru este nevoie de o intensificare a legăturilor și a colaborării dintre București și Varșovia. Am dori ca țările noastre să fie lideri în răspunsurile pe care UE și NATO le oferă în legătură cu criza din Ucraina.
CINE A FOST MAREŞALUL JÓZEF PIŁSUDSKI
Mareşal şi şef al statului polon. S-a născut la 5 decembrie 1867. Lider al Partidului Socialist Polon şi al mişcării naţionale polone înainte şi în timpul Primului Război Mondial. A înfiinţat, în timpul războiului, Legiunea Polonă, armată cu care a luptat împotriva Rusiei ţariste în vederea proclamării independenţei Poloniei.
A proclamat independenţa Republicii Polone la 11 noiembrie 1918 şi a devenit primul şef al statului (noiembrie 1918 – decembrie 1922). A condus războiul împotriva Rusiei Sovietice şi a stabilit frontierele răsăritene ale Poloniei, prin tratatul de pace de la Riga (1921). Mareşalul Józef Piłsudski a susţinut semnarea, în martie 1921, a convenţiei strategice de alianţă cu România, document care va rămâne în vigoare până în septembrie 1939.
Retras de la conducerea statului în decembrie 1922, conduce o lovitură de stat în mai 1926 dar nu mai acceptă funcţii de conducere. Până la moarte, la 12 mai 1935, va rămâne, însă, conducătorul de facto al Poloniei.
Prieten apropiat al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, a acceptat discuţii despre o eventuală căsătorie a fiicei sale, Jadwiga, cu prinţul Nicolae, fiul cel mic al suveranilor României. Proiectul nu s-a materializat.
MAREŞALUL JÓZEF PIŁSUDSKI LA PALATUL REGAL DIN MAMAIA
Mareşalul Józef Piłsudski a locuit la Palatul Regal din Mamaia, la invitaţia Reginei Maria, în trei rânduri.
La sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie 1928 a venit împreună cu maiorul Wlodzimierz Ludwig, ataşatul militar al Legaţiei Poloniei la Bucureşti şi a fost oaspetele Reginei Maria, Prinţesei-mamă Elena şi al Regelui Mihai, minor. În timpul acestei vizite „a trebuit să verifice dacă Marea Neagră este într-adevăr neagră. A promis acest lucru fiicelor sale – Wanda, de unsprezece ani, şi Jadwiga, de opt ani. Aici a fost întocmit un protocol prin care s-a constatat că o panglică albastră scufundată timp de o oră în apa Mării Negre nu a schimbat culoarea. Protocolul a fost semnat de maiorul Ludwig şi de Józef Piłsudski. Documentul respectiv a fost înmânat fetiţelor după întoarcerea tatălui în Polonia”.
A doua şedere la Mamaia s-a petrecut în octombrie 1931, când Mareşalul Józef Piłsudski a făcut o cură la Techirghiol.
Ultima vizită la Palatul Regal din Mamaia a avut loc în luna martie 1932, când a făcut un popas aici în drumul spre Egipt.
REFUGIAŢII POLONEZI DE LA BABADAG
După invadarea Poloniei de trupele Germaniei (1 septembrie 1939) şi URSS (17 septembrie 1939), peste 100.000 de civili, militari şi oficiali poloni s-au refugiat în România.
La finele lunii septembrie 1939, la Babadag, Tulcea şi Topolog se aşezaseră peste 8000 de refugiaţi, aproape toţi militari (ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi). La Babadag, numărul refugiaţilor poloni se ridica la peste 6000. Localurile utilizate erau garnizoana, spitalul, clădirile de şcoli, case particulare rechiziţionate.
În toamna anului 1939, numărul locuitorilor oraşului Babadag depăşea cu doar puţin cifra de 5000, localitatea dispunând de staţie de cale ferată, oficiu telefonic şi poştal, spital de stat, uzină electrică, şi de câteva străzi pavate.
La începutul lunii februarie 1940, în Babadag şi Tulcea rămăseseră aproximativ 1500 de refugiaţi, cei mai mulţi în Babadag. Această
comunitate de refugiaţi va rămâne la fel de numeroasă până în 1944.
Ajutoarele financiare, sanitare, alimentare şi social-culturale pentru refugiaţii poloni din Babadag erau asigurate de statul român, prin Comisariatul General pentru Evidenţa şi Asistenţa Refugiaţilor Poloni, de Crucea Roşie, organizaţii umanitare din S.U.A. şi ale Bisericii Catolice. A existat şi o implicare a Primăriei Babadag, în limita resurselor deţinute.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
