Interviu cu Stelian Ion, deputat USR (I): “SIIJ va fi la fel ca Biroul de Investigații care îl are pe conștiință pe procurorul Panait“

CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII

• Justiția română a involuat masiv din punct de vedere legislativ, al finanțării, al administrării actului de justiție. Tot ce am câștigat în 30 de ani de eforturi se destramă acum văzând cu ochii.

• Demersul de a cere un dosar de la DNA pentru a-i salva pielea derbedeului de Liviu Dragnea mi se pare revoltător, de necrezut!

• Presupun că doamna procuror Adina Florea știa cine este petentul Răzvan Savaliuc, cu ce se ocupă site-ul Lumea Justiției, astfel încât din adresa prin care îi aducea la cunoștință lui Savaliuc înregistrarea dosarului puteau lipsi nume, fiind de așteptat că acest individ și cei din cercul său de interese vor folosi adresa pentru a crea o știre bombă: Timmermans are dosar penal deschis de Adina Florea! O prostie, nu are niciun dosar penal.

• Șansa noastră de a salva România de sub dictatura hoților și analfabeților este aceea de a ne prezenta la vot. Pe 26  mai la europarlamentare, în toamnă la prezidențiale și la anul la locale și parlamentare. Singura noastră armă, singurul antidot la Ciuma Roșie, este ștampila de vot. Sunt convins că vom reuși, dar marea provocare va fi să reparăm ce strică acești demenți acum.

• Important este ca oamenii să protesteze în continuare pașnic, să nu răspundă la niciun fel de violențe și să înțeleagă că toate acele proteste la care au participat nu valorează nimic dacă nu vor ieși masiv la vot

ISE: Sunteți avocat în Constanța, iar Adina Florea a fost procuror la parchetele constănțene. O cunoașteți? V-ați intersectat profesional vreodată cu ea? Cum este procurorul Adina Florea? Cum ați caracteriza activitatea dumneaei în SIIJ?

Stelian Ion: Pentru că nu sunt specializat în materia dreptului penal nu m-am intersectat în activitatea profesională cu doamna procuror Adina Florea. În momentul nominalizării sale pentru conducerea DNA am întrebat însă procurori și polițiști în care am încredere și care au lucrat direct cu domnia sa. Aceștia mi-au spus că este o persoană bine pregătită profesional, că este o persoană dură, intransigentă, dar nu mi-au zugrăvit o imagine negativă.

Publicitate electorală

Cu toate acestea, au fost cîteva elemente care mie mi-au ridicat niște semne de întrebare:

Mai întâi, în perioada cât domnia sa a activat și a avut funcții de conducere în parchetele constănțene, gruparea Mazăre-Nicușor Constantinescu și-a făcut de cap și nu a fost deranjată prea tare decât de DNA. Poate că este o coincidență și că asta se datorează în parte și competenței speciale a DNA.

Dar la această împrejurare se adaugă faptul că tatăl domniei sale este un fruntaș PSD din Constanța, la al şaselea mandat de consilier județean. Îmi vine greu să cred că puteai deveni consilier județean pe vremea lui Nicușor Constantinescu fără să fi fost în grațiile acestuia. Dar poate și asta este o chestiune irelevantă. În definitiv, fiecare își croiește drumul său, un copil nu poate fi considerat răspunzător pentru acțiunile personale ale părintelui său.

Însă domnul Florea a avut lipsa de inspirație să intre în direct la o emisiune la B1TV în ziua anunțului nominalizării fiicei sale pentru funcția de procuror șef DNA și a lăsat să se înțeleagă că cei din opoziție nu au motive de bucurie acum și că președintele Klaus Iohannis nu a avut dosare penale, ”dar s-ar putea să aibă” pe viitor. Poate că și aceasta a fost o împrejurare irelevantă, o exprimare neinspirată.

Dar ce ne facem că la audierea din cadrul CSM doamna procuror a afirmat că nu s-a simțit niciodată că este procuror independent. Este aceasta tot o exprimare neinspirată? A vrut să spună că procurorii funcționează după principiul constituțional al controlului ierarhic, sau a fost un moment în care adevărul a ieși pur și simplu la suprafață, gol-goluț, fără nuanțe?

Dincolo de aceste aspecte, încărcate de o doză de subiectivism, lecturând proiectul de management pentru susținerea candidaturii la șefia DNA am observat un elogiu deșănțat la adresa ”tezelor” procurorului comunist Tudorel Toader, ajuns acum ministru al justiției și asta mi-a ridicat importante semne de întrebare.

În plus, acest proiect era o critică acerbă la adresa DNA și a fostului procuror șef. Activitatea DNA nu a fost perfectă, se pot face critici argumentate, dar să negi întreaga activitate a fostei conduceri și a întregului DNA mi se pare incorect și se încadrează perfect pe linia puterii actuale și a Ligii Infractorilor care se victimizează toți acum pe la televiziunile deținute sau controlate de securiști și de infractori. DNA  în ultimii ani a mișcat ceva. S-au făcut și unele greșeli pentru care cei vinovați trebuie să răspundă punctual, însă, spre deosebire de perioadele trecute în care DNA  era practic inexistentă, DNA  începuse să pună la punct marea corupție.

Apoi am mai observat o încrâncenare pe care nu am înțeles-o: încrâncenarea cu care se insistă într-o candidatură după obținerea unui aviz negativ clar din partea secției pentru procurori din cadrul CSM (dacă ar fi vorba doar despre o ambiție de ordin profesional ar fi în regulă), încrâncenarea de a cere de nenumărate ori dosare de la DNA, de a o pune repejor sub acuzare pe fosta șefă DNA tocmai înainte de susținerea candidaturii pentru funcția de procuror-șef european, la plângerea lui Sebastian Ghiță, un pesonaj cu probleme penale, dubios, fugar, implicat până peste cap în afaceri securiste. Care a fost vina fostului procuror șef DNA? După unii vina ar fi fost aceea că ar fi contribuit cumva în aducerea în țară a unui infractor ticălos care a înșelat alături de Sorin Ovidiu Vântu sute de mii de români în marea înselăciune națională numită FNI, pe vremea când românii dormeau liniștiți… Justiția nu poate fi ruptă de ideea de dreptate, iar acest linșaj mediatic și instituțional împotriva fostului procuror șef DNA n-are nicio legătură cu ideea de dreptate, ci mai degrabă cu aceea de răzbunare a unor infractori și cu ideea de intimidare la adresa tuturor celorlalți procurori și judecători care îndrăznesc să-i tragă la răspundere pe marii corupți ai României. Sigur, lucrurile nu sunt acoperite niciodată doar în alb și negru, există nuanțe, dar imaginea de ansamblu aceasta este.

„Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie este un instrument inventat de politicienii cu probleme penale pentru a controla și intimida magistrații, pentru a elimina din sistemul judiciar magistrații incomozi”

ISE: Greșim dacă spunem că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este, astăzi, un instrument de anchetare în afara sistemului judiciar? Pentru că, practic, SIIJ este ruptă de restul sistemului și la îndemâna Ministerului Justiției – o structură care întotdeauna va fi controlată de un grup de politicieni, indiferent din ce partide provin. Cum vedeți dumneavoastră SIIJ? Cum ați descrie această secție și la ce folosește ea?

S.I.: SIIJ este un instrument inventat de politicienii cu probleme penale pentru a controla și intimida magistrații, pentru a elimina din sistemul judiciar magistrații incomozi (o simplă măsură de control judiciar dispusă împotriva unui magistrat îl suspendă automat pe acesta din funcție), și pentru ”a rezolva” unele dosare importante precum cel referitor la Teldrum și la fraudele cu fonduri europene de care este acuzat Liviu Dragnea.

SIIJ este stat în stat. Deși această secție este formată din procurori, numirea procurorilor de la SIIJ nu o face secția pentru procurori a CSM, astfel cum ar fi fost normal dacă s-ar fi mers până la capăt cu principiul separării carierelor, ci se face de către Plenul CSM în care puterea actuală are o influență consistentă. Nu este întâmplător nici modul de alcătuire a comisiei de concurs: 3 judecători CSM și un procuror CSM, comisia putând funcționa în prezența a 3 membri. Este pe față: pentru că au influență asupra secției de judecători din CSM, au alcătuit această comisie astfel încât să se asigure că numesc ca procurori la acest parchet numai persoane agreate de ei.

Dincolo de criticile noastre ale politicienilor este important să spunem că înființarea acestei secții este o anomalie criticată în termeni fermi de Comisia de la Veneția, de GRECO, de Comisia Europeană în cadrul MCV și de către marea majoritate a magistraților români pentru că mecanismul și principiile de numire și funcționare a acestei secții teribile sunt greșite din start:

• Nu există un fenomen infracțional generalizat în rândul magistraților care să fi impus existența unei astfel de secții.
• Pentru o serie de infracțiuni de drept comun judecătorii trebuie să răspundă asemenea oricărui alt cetățean.
• Nu putem face câte un parchet pentru anchetarea fiecărei bresle, se naște în cadrul acestei secții un sentiment de castă pentru că ei nu pot fi cercetați decât de propriii lor colegi.
• Pentru faptele de corupție trebuie să ancheteze procurori specializați în fapte de corupție.
• Se pot naște conflicte de competență cu alte parchete (cum vedem că se întâmplă acum între SIIJ și DNA),
• Se pot ”agăța” dosare de către SIIJ prin simpla formulare a unui denunț împotriva unui magistrat pe o pretinsă faptă conexă cu cea cerecetată în cauză.

Sunt foarte multe argumente împotriva înființării acestei secții. USR și-a asumat categoric desființarea acestei secții. De altfel, chiar astăzi, 21.02.2019, a trecut de Camera Deputaților prin abrobare tacită proiectul nostru depus anul trecut pentru desființarea acestei secții și pentru punerea în acord a legilor justiției cu recomandările Comisiei de la Veneția. Dacă infractorii din PSD, cu ajutorul ALDE, vor bloca în Senat acest proiect, el oricum va deveni lege din 2020 pentru că am convingerea că PSD-ul va pierde alegerile, iar această măsură este una dintre prioritățile noastre la capitolul justiție. La fel, va trebui să reformăm Inspecția Judiciară în cadrul căreia puterile inspectorului șef sunt exagerat de mari.

„Demersul de a cere un dosar de la DNA pentru a-i salva pielea derbedeului de Liviu Dragnea mi se pare revoltător, de necrezut!”

ISE: Cum vedeți dumneavoastră încercările procurorilor SIIJ de a lua, aproape cu forța, dosarul Teldrum de la DNA?

S.I.: Nu îmi puteam închipui că vor recurge vreodată la așa ceva. Îmi imaginam inițial că vor acționa pentru intimidarea magistraților ceva mai subtil, nu atât de brutal. M-am înșelat. Dincolo de brutalitatea cu care acționează împotriva magistraților, demersul de a cere un dosar de la DNA pentru a-i salva pielea derbedeului de Liviu Dragnea mi se pare revoltător, de necrezut! În primul rând că nu au temei să ceară ei dosarele aflate în anchetă la alte unități de parchet. Nu SIIJ decide cui aparține competența, ci procurorul general al PIICJ. DNA a precizat deja că primele două solicitări nu au fost deloc motivate, a treia a fost motivate de existența unei cercetări în dosarul DNA împotriva unui magistrat (aspect infirmat de DNA), iar a patra solicitare pretinde că în dosarul DNA  s-ar afla mijloace de probă care ar putea servi la cercetarea efectuată de SIIJ. Cu alte cuvinte, cu sau fără temei, dosarul Teldrum trebuie să ajungă cu orice preț la SIIJ pentru că așa a ordonat Liviu Dragnea. În felul ăsta, în orice dosar cu o anumită miză, se poate inventa o acuzație împotriva unui magistrat, conexă cu faptele cercetate în acel dosar, doar pentru ca SIIJ să ceară dosarul de la orice unitate de parchet. Este deosebit de periculoasă această abordare și este un motiv în plus pentru care SIIJ va deveni cât de curând istorie.

„Comisia Europeană ar trebui să acționeze România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea obligațiilor izvorâte din tratatele de aderare și din mecanismul MCV”

ISE: SIIJ, prin Adina Florea, a înregistrat un dosar penal pe numele lui Frans Timmermans și al Verei Jourova. Ce spune procedura penală? Ar fi putut să nu dea curs denunțului angajaților site-ului luju.ro? Și ce spune acest episod despre Justiția din România în plină președinție românească a UE?

S.I.: Este un episod grotesc. Ne facem de râs încă o dată în fața partenerilor europeni.

Când se formulează o plângere, de regulă, dacă sunt cuprinse toate elementele pe care trebuie să le înglobeze o plângere, trebuie să i se dea curs în sensul că ea trebuie înregistrată, se întocmește un dosar, i se dă număr de înregistrare. Se începe apoi o urmărire penală referitoare la fapte (in rem), nu referitoare la pesoane (in personam). Simpla plângere penală la adresa unei persoane nu transformă acea persoană în suspect. Dar faptul că se întomește un dosar pe coperta căruia scrie un nume cu rezonanță este suficient pentru unii să linșeze mediatic acea persoană și să suțină că X are dosar penal. Ai dosar penal abia atunci când esti pus sub acuzare, cu nume și prenume, de către procurori, nu când un procesoman sau un dement îți formulează plangere penală.

În cazul acesta presupun că doamna procuror Adina Florea știa cine este petentul Răzvan Savaliuc, cu ce se ocupă site-ul Lumea Justiției, astfel încât din adresa prin care îi aducea la cunoștință lui Savaliuc înregistrarea dosarului puteau lipsi aceste nume, fiind de așteptat că acest individ și cei din cercul său de interese vor folosi adresa pentru a crea o știre bombă: Timmermans are dosar penal deschis de Adina Florea! O prostie, nu are niciun dosar penal. Un individ care stă cocoțat toată ziua pe o antenă a formulat o plângere penală. Oricine poate formula plângere împotriva oricui. Câtă vreme procurorul nu formulează în baza acelei plângeri/denunț o acuzație împotriva celui față de care s-a formulat plângerea, nu avem niciun dosar penal și nicio acuzație oficială pe numele acelei pesoane.

Din păcate SIIJ intră în jocul acestor indivizi și contribuie astfel la linsajul mediatic la adresa unor procurori (procurorul general, fostul procuror șef DNA), iar CSM-ul se uită nepăsător și nu ia atitudine împotriva acestor campanii de denigrare. Dimpotrivă, președinta CSM se face că nu vede aceste derapaje și le ia apărarea doar procurorilor preferați, adică celor din SIIJ, nu și celorlalți magistrați supuși linșajului mediatic. Partidul e în toți și-n toate.

ISE: Cum a evoluat Justiția din România în ultimii doi ani, punctând principalele modificări aduse codurilor penale și legilor justiției?

S.I.: Justiția română a involuat masiv din punct de vedere legislativ, al finanțării, al administrării actului de justiție. Tot ce am câștigat în 30 de ani de eforturi se destramă acum văzând cu ochii.

A face rapid o trecere în revistă a celor mai nocive reglementări aduse legilor justiției și legislației penale ar fi un demers dificil pentru că modificările nocive sunt numeroase, iar unele sunt foarte tehnice. Dar enumăr câteva modificări nocive din legile justiției:

• Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va fi un instrument teribil de presiune asupra judecătorilor și procurorilor, cum a fost în trecut Biroul de Investigații Speciale care îl are pe conștiintă pe procurorul Cristian Panait. În afară de intimidarea și epurarea magistraților incomozi politicienilor și mafioților, această secție criticată și de Comisia de la Veneția, și de GRECO, și de Comisia Europeană, și de majoritatea magistraților români va putea bloca dosare importante, cum încearcă să facă acum cu dosarul Teldrum. Mare mirarea să nu încerce și cu dosarul demonstraţiei din 10 august 2018.
• Inspecția Judiciară e condusă de un inspector-șef cu puteri foarte mari: își face singur regulamentele de selecție a inspectorilor, de efectuare propriu-zisă a activității de inspecție, poate influența la final orice anchetă pt că o supervizează etc. Așa cum e reglementată prin aceste legi, această Inspecţie Judiciară  a devenit, alături de SIIJ, un instrument forte puternic de presiune asupra magistraților.
• Accesul în profesie va dura mai mult. Accesul în profesie se va face în 6 ani de la începutul stagiului la Institutul Naţional al Magistraturii, existând un interval foarte mare de timp (3 ani) între momentul stagiului de pregătire teoretică și cel al începerii activității propriu-zise. Practic în această perioadă vor uita ce au învățat în primul an de stagiu la INM. Se permite reintrarea în profesie fără examen a unor foşti magistrați indiferent cât timp a trecut de la data ieșirii din magistratură. Vestea bună este că intrarea în vigoare a noilor reguli a fost amânată pentru că nu au fost în stare să le implementeze, iar în 2020 am speranța că vom construi o majoritate parlamentară care să repare toate aceste anomalii legislative.
• Magistrații se vor putea pensiona mai devreme, înainte de 60 de ani cu condiția de a avea o vechime de 20 de ani (acum se pot pensiona după 25 de ani). Se vor pensiona magistrați aflați cu vârste între 45-50 de ani, adică exact cei mai experimentați și mai valoroși. 1+2= cresterea deficitului de magistrați (în prezent e de peste 900 de magistrați)= mai multe dosare/magistrat=durata mai mare a proceselor= presiune mai mare si risc sporit de erori judiciare. Prevederea a fost amânată pentru 1 ian 2020.
• Promovare în carieră pe criterii subiective. Examenul scris (obiectiv)  este înlocuit de interviuri (mult mai subiective) și de ”verificarea mapei profesionale”. Practic, dacă nu placi șefilor, vei fi blocat în carieră. La ICCJ nu mai există proba scrisă, ci doar un interviu și o evaluare a lucrărilor profesionale. Totul sub pretextul unei ”profesionalizări”. În realitate, avem de a face cu o deprofesionalizare.
• Răspunderea magistraților e reglementată neclar chiar și după această așa-zisă punere în acord cu decizia CCR. Magistrații nu au fost consultați.
• Pentru nerespectarea unor interdicții (ex. sfaturi juridice date oricui, chiar unor prieteni, în alte spețe decât cele în care sunt implicați)magistrații nu vor putea fi sancționați decât cu retrogradarea în grad profesional sau excluderea. Pentru cei aflați pe prima treaptă profesionalăsingura sancțiune va fi doar excluderea din magistratură. S-a introdus un mou motiv de excludere din magstratură constând în neîndeplinire condițiilor referitoare la buna reputație, o condiție pur subiectivă care va putae genera abuzuri.
• Chiar și acum, după ”armonizarea” cu deciziile CCR modalitatea de alegere a conducerii CSM este incorectă (președintele și vicepreşedintele sunt aleși de majoritatea membrilor prezenți ai CSM, în loc să se păstreze regula actuală de numire de către majoritatea tuturor membrilor CSM)

Aceste legi în forma adoptată nu sunt dorite de magistrați, sunt considerate un regres. Ele vor avea ca efect slăbirea justiției, timorarea judecătorilor, promovarea în funcții pe criterii subiective doar a celor care se fac ”plăcuți” și ”utili”. Miza va fi controlul CSM, al SIIJ și al Inspecției Judiciare de către actuala putere.

În privința legislației penale vă reamintesc că, în urma demersului opoziției de contestare la CCR aproximativ 100 de articole din aceste modificări au fost declarate neconstituționale.

Cu toate acestea, dintre modificările considerate ”constituționale” de CCR, la care infractorii ajunși în Parlament nu au renunțat, sunt foarte multe deosebit de periculoase. Luate separat par în ”marja de apreciere” a legiuitorului. Luate împreună, însă, ele anunță vremuri bune pentru infractori.

Printre modificările Codului penal constituționale aș aminti:

• micșorarea termenelor de prescripție a răspunderii penale (ceea ce înseamnă că infractorii vor scăpa mult mai repede dacă nu vor fi prinși și condamnați, iar aceasta se va întâmpla nu doar în cazul celor care au săvârșit fapte de corupție, ci și în cazul celor care au săvârșit fapte cu violență, violuri etc.);
• abrogarea neglijenței în serviciu (pe viitor cazuri asemenea incendiului cauzat de neglijența celor de la maternitatea Giulești nu vor mai fi infracțiuni);
•  se relaxează condițiile de la liberearea condiționată (infractorii vor fi eliberați mult mai repede, deși legea recursului compensatoriu a eliberat deja foarte mulți infractori și încă nu a fost abrogată);
• favorizarea infractoriului săvârșită de rude este dezincriminată;
• pentru a atrage nepedepsirea faptei, mituitorul trebuie să denunțe fapta în maxim un an de la săvârșirea faptei (se pierde un instrument important de depistare a unor facpte de corupție);
• s-a eliminat varianta agravantă a abuzului în serviciu în funcție de mărimea prejudiciului (limitele de pedeapsă vor fi aceleași, indiferent dacă prejudiciul este de 10.000 lei sau de 1 milon de euro).

Printre modificările Codului de procedură penală nocive, declarate ”constituționale” de CCR:

• îngrădirea dreptului organelor de urmărire penală de a da comunicate despre anchetele lor atunci când interesul public în aflarea acestor informații nu este prevăzut în mod expres de o lege;
• acum o instanță necompetentă rămâne să judece dosarul dacă este instanță superioară dacă nu invoci necompetența până la începerea judecății. Pe viitor, necompetența se va putea invoca oricând, până la soluționarea definitivă, chiar și atunci când a judecat o instanță superioară ceea ce înceamnă că se pierde foarte mult timp și este posibil în caz de reluare a judecăților de la 0 să se prescrie răspunderea penală;
• după 20 de zile de la începutul urmăririi penale procurorul nu va putea restricționa în niciun fel accesul părților la consultarea dosarului, chiar dacă prin aceasta s-ar putea compromite ancheta penală;
• se va putea obține mai greu calitatea de martor amenințat;
• se vor putea face mai greu livrări supravegheate sau supravegheri tehnice;
• înregistrările efectuate de părți cu mijloace proprii în spații private nu vor putea fi folosite ca probe (ex: la o petrecere privată este filmată cu telefonul o agresiune);
• procurorul nu mai poate obține date privind tranzacțiile financiare nici atunci când obținerea mandatului ar dura prea mult și ar exista pericol de distrugere a probelor sau de punere în pericol a siguranței victimei sau a altor persoane;
• procurorul nu va putea obține fără acordul judecătorului date cu privire la situația financiară a unei persoane nici atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni;
• suspectului reținut va trebui să i se înmâneze întregul material probator administrat, în condițiile în care uneori dosarele au mii de file și organele judiciare nu au mijloacele necesare pentru fotocopierea acestora;
• pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie făcut în maxim un an de la data luării la cunoștință a infracțiunii (denunțurile efectuate chiar și după o perioadă mai mare au ajutat la descoperirea multor fapte de corupție, iar condamnările au fost pronunțate numai dacă denunțurile au fost confirmate prin administrarea unor probe).

„Important este ca oamenii să protesteze în continuare pașnic, să nu răspundă la niciun fel de violențe și să înțeleagă că toate acele proteste la care au participat nu valorează nimic dacă nu vor ieși masiv la vot”

ISE: De ce credeți că nu au avut loc proteste masive în ziua adoptării ordonanțelor în Justiție? Oamenii nu au înțeles pe deplin efectele ordonanțelor sau resemnarea și lehamitea acumulate în ultimii doi ani au săpat la temelia capacității de reacție a societății civile?

S.I.: Ambele. OUG-urile au fost ascunse, au fost date fulgerător, nici magistrații nu au avut timp să se dezmeticească și să înțeleagă instantaneu cât de gravă este situația. Sunt prevederi destul de tehnice, procedurale, despre care s-a aflat pe surse cu o zi înainte de adoptare. Textul oficial nu a fost pus pe niciun site, nici al Guvernului, nici al Ministerului Justiției și nici al CSM. Am aflat doar din presă, apoi din poveștile ”prețiosului” comunist Tudorel Toader, dar textul a apărut în Monitorul Oficial în noaptea zilei de 20 februarie.

Da, lumea s-a săturat până peste cap de mizeriile acestea. Nu poți sta în tensiune 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Sunt puțini cei care au protestat aproape în fiecare zi în această perioadă. Lipsa acestor proteste masive se datorează şi faptului că oamenii au înțeles că lucrurile sunt grave, că răul cel mai mare nu s-a produs încă și că vor mai urma astfel de lovituri aduse statului de drept și democrației și au ales să stea în stare de veghe. Dar eu nu cred că s-au resemnat, cred că este o tensiune socială latentă foarte mare care va răbufni la un moment dat. În acest week-end se anunță proteste în București și în țară. Voi participa la aceste proteste și îi chem pe toți cei care au înțeles gravitatea momentului să se alăture!

Important este ca oamenii să protesteze în continuare pașnic, să nu răspundă la niciun fel de violențe și să înțeleagă că toate acele proteste la care au participat nu valorează nimic dacă nu vor ieși masiv la vot. Șansa noastră de a salva România de sub dictatura hoților și analfabeților este aceea de a ne prezenta la vot. Pe 26  mai la europarlamentare, în toamnă la prezidențiale și la anul la locale și parlamentare. Singura noastră armă, singurul antidot la Ciuma Roșie este ștampila de vot. Sunt convins că vom reuși, dar marea provocare va fi să reparăm ce strică acești demenți acum.