În medie, două minore au născut în spitalele de stat din sud-estul României în fiecare din cele aproape 2200 de zile cuprinse în intervalul 2015-2020.

Aproape 4600 de fete sub 18 ani au devenit mame, în perioada menționată, în județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, arată date colectate de jurnaliști în cadrul proiectului Media X Files. Mai bine de un sfert din cele 4600 de minore aveau la momentul nașterilor sub 16 ani.

Doar jumătate dintre nașterile menționate au fost înregistrate – pe fondul unor sesizări instituționale – de structurile județene de asistență și protecția copilului (DGASPC) din regiune, cele care ar trebui să gestioneze anchetele sociale întocmite în astfel de situații.

Publicitate electorală

Inspectoratele școlare județene (ISJ) sunt și mai “oarbe” înaintea fenomenului, reprezentantele Ministerului Educației din cele șase județe consemnând în scripte, în intervalul 2015-2020, mai puțin de 150 de cazuri de mame minore. De altfel, doar trei ISJ-uri din regiune compilează astfel de date. Celelalte trei nu strâng astfel de statistici, considerând că fenomenele comunitare care determină înmulțirea cazurilor de mame minore nu sunt de competența lor.

Între mamele-minore “văzute” (în intervalul menționat) de responsabilii locali din Educație, cele mai multe au primit consiliere psihologică – dar majoritatea covârșitoare tot au abandonat școala. Rețineți, totuși, acest procent: mai puțin de 5% din minorele care au născut în intervalul 2015-2020 în cele șase județe sud-estice au fost (ulterior înregistrării în scriptele spitalicești) consemnate, preluate, gestionate și consiliate de sistemul școlar.

Practic, lanțul instituțional care ar trebui să determine observarea, înțelegerea și combaterea fenomenului mamelor minore – printr-o colaborare eficientă între spitale, structuri de asistență socială și școli –  este ca și inexistent.

Iar în tot acest timp (2015-2020), sesizările penale ale unor infracțiuni sexuale (criteriu fundamental atunci când vorbim de nașteri în cazurile de mame minore cu vârste sub 16 ani) abia aduc în instanțele din cele șase județe câteva sute de făptuitori.

Ne-am propus să radiografiem situația mamelor minore din sud-estul României. Am solicitat statistici detaliate de la mai multe instituții din județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Călărași și Ialomița. Am primit informații de la parchete, inspectorate școlare și de poliție, spitale și direcții generale de asistență socială și protecția copilului.

Am vrut să înțelegem cum colaborează diferitele paliere instituționale pentru a întâmpina și corecta dezastrul social care însoțește adesea fenomenul mamelor minore. Imaginea de ansamblu pe care am obținut-o e a unei țări europene cu statistici și capacități de intervenție demne de o țară bananieră.

Informațiile nu au fost identificate ca fiind de interes public

România este țara cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, instituțiile care ar trebui să colaboreze pentru prevenirea unor astfel de situații sunt “oarbe”. Intervenția lor e practic inexistentă, în condițiile în care cele mai multe (spitalele, cu precădere) doar consemnează scriptic cazurile. În rest, monitorizarea și corectarea fenomenului sunt sarcini pe care DGASPC-urile și ISJ-urile nu și le asumă. 

Ce se întâmplă cu o minoră din România din momentul în care rămâne însărcinată? De ce aici nasc cele mai multe fete înainte să-și serbeze majoratul? Unde se rupe cureaua de transmisie dintre instituții și de ce intervențiile lor în prevenirea fenomenului sunt incoerente și total ineficiente?

Proiectul Media X Files

Sub coordonarea editorială a Dela0.ro, reporteri din șase redacții de presă scrisă (Info Sud-Est, Ziarul de Iași, TVR Cluj, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Dela0.ro) documentează și publică materiale jurnalistice, în română și maghiară, care abordează subiecte din sfera violenței asupra femeilor.

Tema nu privește strict chestiunea agresiunii domestice – ci vizează, prin altele, și abordarea tratamentului judiciar aplicat infracțiunilor sexuale sau surprinderea tiparelor comunitare / culturale care influențează înțelegerea, producerea și perpetuarea fenomenului în comunele și orașele țării. 

Proiectul Media X Files este coordonat editorial de Dela0.ro și realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.

Cifrele colectate arată că în perioada 2015-2020 aproape 4600 de minore au născut în spitalele de stat din cele șase județe ale regiunii de sud-est. Un sfert nu împliniseră 16 ani când au devenit mame. 

Inspectoratul Școlar Județean Brăila a refuzat să ne spună câte din mamele minore au abandonat școala și câte au fost consiliate psihologic spunând că informațiile nu sunt de interes public, iar de monitorizarea minorelor se ocupă DGASPC. ISJ Brăila ne-a trimis să cerem informații direct la sutele de școli și licee din județ.

Adresați-vă școlilor, informația solicitată nu a fost identificată de ISJ Brăilaca fiind informație de interes public. DGASPC are în atribuții monitorizarea privind protecția copilului

, a fost răspunsul ISJ Brăila. 

Nici Inspectoratul Școlar Județean Galați nu ne-a dat informații despre numărul mamelor minore care au abandonat școala, spunându-ne că nu fac parte din ”lista documentelor de interes public” gestionate de instituție. ISJ ne-a trimis la un centru coordonat chiar de inspectorat.

Informațiile solicitate nu fac parte din Lista documentelor de interes public gestionate de ISJ. Recomandăm să contactați Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională

, a fost răspunsul ISJ Galați. 

În județele Brăila și Galați, în această perioadă, Poliția a înregistrat 1181 plângeri pentru agresiuni sexuale, viol sau corupere de minori. Nu știm câte dintre aceste plângeri au fost soluționate cu trimiteri în judecată pentru că Parchetul Curții de Apel Galați a refuzat să ne furnizeze informații. Solicitarea noastră de presă a fost considerată nefondată  – pentru că nu există astfel de date centralizate la nivelul instituției. 

În acest context, în județele cu cele mai multe plângeri penale pentru agresiune sexuală și viol a minorilor, unde șefii principalelor instituții de monitorizare a fenomenului spun că nu au informații centralizate și, deci, nicio imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în curtea lor, spitalele raportează cifre ”de top” în privința minorelor care nasc în regiune.

Fiecare instituție cu matematica sa proprie

În Spitalul Județean Brăila au născut, în perioada 2015-2020, 1110 adolescente, dintre care 218 nu împliniseră încă 16 ani în momentul în care au devenit mame. În județul învecinat, la Spitalul Județean Galați, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Galați și Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, 710 mame au născut în aceeași perioadă, dintre care 184 aveau sub 16 ani. 

În tot acest timp, DGASPC Brăila știe doar de 85 de adolescente din cele 1110 care au născut din 2015 încoace, în timp ce la DGASPC Galați sunt cunoscute 983 de cazuri de mame minore (mai multe decât nașterile înregistrate în cele două maternități publice județene, în intervalul studiat). Sistemul de raportare și de triere nu poate bifa nici măcar această cerință minimală: ca datele prelucrate să nu fie radical diferite de la o instituție la alta.

Asistenții DGASPC consultați în cadrul documentării jurnalistice susțin că toate spitalele sunt obligate să înștiințeze direcțiile pentru protecția copilului în momentul în care o minoră naște. 

Ulterior, DGASPC ar trebui să declanșeze o anchetă socială, implicând toate instituțiile responsabile de viitorul minorei și a copilului său, de la inspectoratul școlar și direcția de asistență din primăria localității natale a mamei până la poliție sau parchet. 

Spitalele sunt cele care ne anunță, iar noi, prin ancheta socială pe care o facem, luăm legătura și cu celelalte instituții. Cu toate instituțiile posibile. Anunțăm inspectoratul școlar, poliție, medicul de familie, asistența socială din cadrul primăriei de care aparține

, ne-au explicat surse din DGASPC-uri.

Cum ar trebui să se desfășoare efectiv ancheta?

Întâi vorbim cu minora, apoi o echipă merge la ea acasă unde discutăm cu membrii familiei, să vedem dacă sunt capabili să crească copilul. Dacă situația nu este favorabilă minorei și copilului, atunci ei sunt plasați în centre maternale, unde mama primește consiliere pentru a-și continua studiile sau pentru a-și găsi un loc de muncă, după caz.

Dacă mama și familia ei nu vor să păstreze copilul căutăm rude până la gradul III interesate de preluarea și creșterea copilului. În cazul în care nu găsim, copilul ajunge direct în asistență maternală până la șapte ani. După șapte ani poate rămâne la asistentul maternal sau dat spre adopție ori trimis în centrul de plasament.

DGASPC-urile din Dobrogea, sesizate în doar jumătate din cazuri

În Dobrogea, în intervalul 2015-2020, polițiștii au înregistrat 860 de plângeri penale pentru infracțiuni de act sexual, agresiune sexuală, viol, corupere sau racolare de minori. Dintre plângerile depuse de victime doar 153, adică sub 18%, s-au sfârșit prin trimiterea în judecată a făptuitorilor. 

Criminaliștii consultați în cadrul documentării susțin că infracțiunile sexuale sunt greu de probat în lipsa recunoașterii acestora de către agresor. În cazul violurilor lucrurile se complică dacă rezultatele examinărilor Institutului de Medicină Legală nu sunt relevante (adică nu indică urme ale agresiunii fizice), nu există camere de luat vederi care să fi surprins actul sexual forțat sau alte probe, iar singura mărturie este cea a victimei.

Așa explică procurorii criminaliști faptul că un procent foarte mic din dosarele penale înregistrate anual pentru infracțiuni de viol și agresiune sexuală ajung în judecată. 

O investigație publicată toamna trecută în cadrul proiectului Media X Files arăta că, în medie, din cinci infracțiuni sexuale sesizate la poliție, patru sfârșesc în România fără dispoziții de trimitere în judecată a unui agresor. 

În spitalele de stat din Constanța și Tulcea au născut peste 1.600 de mame minore în perioada 2015-2020, iar DGASPC-urile au fost sesizate în jumătate din aceste cazuri.

Inspectoratul Școlar Județean din Constanța ridică din umeri în privința abandonului școlar al elevelor care devin mame. Instituția spune că nu intră în atribuțiile sale să monitorizeze fenomenul. Totuși, ISJ-urile din Tulcea, Ialomița sau Călărași centralizează astfel de date, inclusiv numărul de eleve care primesc consiliere psihologică după ce rămân însărcinate. Un procent infim din mamele minore înregistrare în spitale sunt prezente însă și în statisticile compilate de autoritățile județene responsabile de educație. 

Sorin Mihai, șeful Inspectoratului Școlar Județean Constanța, susține că instituția sa este preocupată de soarta elevelor care nasc în timpul liceului, dar recunoaște că nu monitorizează situația acestora. Deși statisticile compilate în cadrul documentării noastre arată că în Constanța nasc cele mai multe mame minore din regiunea de sud-est a țării, șeful ISJ nu a văzut, cerut sau primit – pe filieră instituțională – date care să-i semnaleze gravitatea fenomenului.

În urma discuției purtate cu jurnaliștii pentru documentarea acestui articol, Sorin Mihai a declarat că va căuta soluții în vederea monitorizării atente a fenomenului: 

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului este instituția abilitată cu centralizarea acestor date, alături de Serviciile de Asistență Socială din cadrul primăriilor.

Cu toate acestea, ISJ Constanța a derulat de-a lungul timpului diverse proiecte/activități, în vederea informării și consilierii în acest domeniu pentru creșterea gradului de responsabilitate și cunoașterea drepturilor copilului.

Sorin Mihai ne-a asigurat de faptul că, în județul Constanța, “diriginții dezbat teme care să se subscrie aspectului menționat, în vederea conștientizării importanței stilului de viață echilibrat, responsabil.”

“Este evident că suntem interesați ca acest fenomen să fie minimalizat și chiar stopat și colaborăm instituțional și cu administrațiile publice locale”, a conchis șeful ISJ Constanța.

Întrebat, în acest context, dacă știe că județul conduce clasamentul regional al numărului de mame minore înregistrate în ultimii șase ani, Sorin Mihai a răspuns sec: “N-am informația”.

E un eșec al societății

Ana Măiță, purtătorul de cuvânt al Asociației ”Mame pentru mame” și consilier pentru drepturile omului în cadrul Asociației SAMAS, confirmă ruptura dintre instituții în cazul fetelor care nasc înainte de 18 ani. Ea susține că este vorba de o problemă intergenerațională: mamele minore sunt adesea copiii altor mame minore care au fost la rândul lor copii de mame minore. 

Avem un cerc vicios care ține foarte tare și de sărăcie, de lipsa de educație. Raportul nostru a relevat o legătură direct proporțională între sărăcie și riscul de a deveni mamă la vârstă minoră. Cu cât sărăcia este mai mare, cu atât riscul este mai mare pentru a deveni mamă la o vârstă mai mică

, susține Ana Măiță.

Consilierul SAMAS crede că asta demonstrează eșecul instituțiilor și prejudecățile înrădăcinate adânc în mentalul colectiv. 

E un eșec al societății noastre. Nu are legătură cu etnia, e o prejudecată foarte larg răspândită. Instituțiile s-au desensibilizat total. Suntem țară europeană, dar avem statistici de țară bananieră. Toată lumea spune: <Nu e treaba noastră!>

Ana Măiță a mai văzut ceva la firul ierbii:

Un procent foarte mare din mamele minore nu doresc să spună cine este tatăl. E legat de stigma care cade asupra fetelor. Undeva în jur de 30% a reieșit că au rămas gravide și au născut copii cu bărbați majori și aici intrăm într-o problemă care ține de sfera penală. Să spunem că ar fi consensuale, dar doar după 16 ani… 

Soluții ar fi, susține Ana Măiță. De exemplu, accesul la educație pentru sănătatea sexuală și acordarea de consiliere sexuală și instrumente contraceptive gratuite. Niciunul dintre aceste lucruri nu este încă posibil în România pentru că un grup influent de parlamentari conservatori se opune fiecărei inițiative de acest fel.

Sunt țări care au reușit în 5 ani să facă minuni și să scadă rata nașterilor în rândul mamelor minore prin educație în școli sau prin accesul la metode contraceptive gratuite, una fără alta nu se poate. Suntem în plin efort de a revitaliza cabinetele de planning familial, să vedem ce vom reuși

, povestește Măiță.

După ce rămân gravide, de teamă să vorbească, adolescentele se ”informează” de pe internet. Ana Măiță a văzut consecințele:

”Când fata rămâne gravidă, nimănui nu-i pasă, școala nu se sesizează, nimeni nu spune pâs pentru că e rușine. Și nu e vina lor. Atunci adolescenta intră pe internet și pică în plasa mesajelor ultrareligioase care îi spun că ajunge în Iad, că va intra în depresie și va muri și așa mai departe. Adolescenta nu e văzută astfel nici de medicul de familie, nici de un reprezentant al școlii, părinții de multe ori sunt plecați la muncă și atunci când îi vine sorocul sunt trei ipoteze:

» Naște și îl omoară.
» Naște acasă, spune familiei, vine salvarea și îi duce la spital.
» Familia se prinde că fata este însărcinată, o duce la spital și naște acolo.

Iar aici, la spital, avem o instituție care eșuează. Pentru că toate spitalele au asistent social care are datoria să facă o mică anchetă socială pe loc. Lucrul ăsta se întâmplă însă foarte rar, pentru că asistenții sociali sunt trimiși cu alte treburi sau au program între 09:00 și 12:00”.

În loc de concluzii

Conform informațiilor furnizate de reprezentanța Comisiei Europene în România, din 2015 în prezent, țara noastră pendulează între locurile 1 și 2 în Europa în ce privește mamele minore. 

În același timp, România are constant cele mai multe mame din Europa care nasc înainte să împlinească 15 ani. Un studiu UNICEF publicat în ianuarie 2021 arată că numărul mamelor sub 15 ani este în creștere în ultimii ani.  

Totodată, în februarie 2021, preşedintele executiv al organizaţiei ”Salvaţi Copiii România”, Gabriela Alexandrescu, a atras atenţia asupra faptului că în România se înregistrează 40% dintre toate sarcinile din UE la fete sub 15 ani şi 23% dintre cele la nivel european în rândul fetelor sub 19 ani. În acest timp, Olanda, Danemarca şi Finlanda nu mai raportează statistic existența mamelor minore.

Potrivit reprezentantului ”Salvați Copiii” zonele cu cele mai multe mame adolescente sub 19 ani sunt judeţele Bihor, Suceava, Iaşi, Vaslui, Constanţa sau Bucureşti. Iar în Mureş, Dolj, Braşov sau Bacău se înregistrează cele mai multe fete sub 15 ani care au copii.

Acest material prezintă faptele așa cum au reieșit ele din documentarea jurnalistică. Ambasada Regatului Țărilor de Jos nu este responsabilă pentru conținutul materialului și acesta nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.