În 2017, România şi Bulgaria împart o istorie comună de câteva secole, o apartenenţă la Uniunea Europeană şi NATO, 4,5 miliarde euro comerţ bilateral anual, două poduri peste Dunăre şi ultimele locuri în clasamentul bunăstării din blocul comunitar european. Peste un milion de români pleacă anual în vacanţe în staţiunile şi oraşele de la Sud de Dunăre şi aproape 400.000 de bulgari au intrat anul trecut în România, majoritatea în Bucureşti.
E mult, e puţin? Răspunsurile au venit în timpul vizitei preşedintelui Rumen Radev la Cotroceni.
Rumen Radev este un admirator declarat al Codruţei Kovesi şi a instituţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie. A spus mereu mass media bulgare acest lucru şi nu s-a ferit nici măcar în campania electorală să dea exemplul românesc în încercarea de a reda independenţa de decizie a puterilor statului. În discursul de inaugurare a mandatului său prezidenţial, susţinut în ianuarie în faţa deputaţilor Sobraniei (Parlamentului), Radev a solicitat înfiinţarea unui departament anticorupţie după model românesc şi utilizarea experienţei procurorului şef Kovesi în acest domeniu. La mijlocul lunii martie, chiar, a ţinut să o invite special la Palatul Prezidenţial din Sofia pe Codruţa Kovesi şi, atunci, a reiterat acest demers pe care l-a transmis, de altfel, şi noului guvern bulgar, condus de acelaşi Boiko Borisov, rezultat din alegerile parlamentare de la finele lunii martie. „Modelul românesc anticorupţie şi-a dovedit eficienţa”, a declarat el presei bulgare.
Şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie de la Sofia, Lozan Panov, a solicitat clasei politice să accepte înfiinţarea unei astfel de instituţii. Pentru a pune presiune în favoarea acestei decizii, înaltul magistrat s-a folosit de vizita Codruţei Kovesi la Sofia şi a declarat presei că o astfel de decizie ţine aproape exclusiv de voinţa politică. „După cum vedeţi în sală – a rostit Lozan Panov cuvinte care au făcut imediat înconjurul redacţiilor şi sediilor de partide – eu nu îl am în spatele meu pe un Klaus Iohannis”. Era o concluzie la o realitate absolut stupefiantă: dacă în România în jur de 90% dintre dosarele de corupţie trimise în instanţă se încheie cu sentinţe, în Bulgaria abia 3% dintre acuzaţi sunt şi condamnaţi.
Conform Constituţiei bulgare, rolul preşedintelui Republicii este unul mai degrabă ceremonial deşi, evident, şeful statului poate angaja deplin teme pentru a fi puse pe agenda publică. Acum, la Bucureşti, Rumen Radev a ţinut tocmai acest lucru să îl scoată în evidenţă, şi anume angajamentul lui total în a determina guvernul şi Parlamentul să decidă înfiinţarea unei instituţii anticorupţie la Sofia. „Cel mai important este că modelul românesc este unul reuşit, care a unit într-un singur organism cu atribuţii clare în ce priveşte corupţia la nivel înalt”, sunt cuvintele rostite la Cotroceni, care au fost preluate imediat de întreaga presă bulgară.
Din punctul de vedere al Bucureştilor, vizita preşedintelui Rumen Radev a dovedit, după foarte multă vreme, un nivel extrem de ridicat pe care vocea României l-a atins în regiune şi în Europa, calibrarea fără precedent a politicilor Bucureştilor faţă de Rusia, în acord cu Washingtonul şi, cel mai probabil, cu Berlinul şi Parisul, şi angajamentul român de a prelua rolul de lider în gestionarea securităţii flancului NATO în regiunea Mării Negre. Opţiuni extrem de pretenţioase, ridicate ca încredere acordată de aliaţi şi motivante pentru dovedirea capacităţilor reale, diplomatice şi de securitate.
După întâlnirile recente cu preşedinţii Donald Trump şi Emmanuel Macron şi cu cancelarul Angela Merkel, a venit rândul şefului statului bulgar să stea la discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis. Temele fundamentale ale dialogului au fost colaborarea militară în cadrul NATO, la Marea Neagră, eforturile de a intra în spaţiul Schengen, relaţiile cu Rusia şi importul modelului românesc anticorupţie în Bulgaria.
Anul trecut, când a fost ales preşedinte al Bulgariei, asupra generalului Rumen Radev au planat destule suspiciuni potrivit cărora ar dori o deblocare a relaţiei cu Kremlinul, invocându-se chiar o invitaţie pe care ar dori să o facă preşedintelui Vladimir Putin de a veni la Sofia. A trecut mai bine de jumătate de an şi nimic din politica externă bulgară nu semnalează o apropiere de Rusia şi nici că Rumen Radev a promovat ceva favorabil Kremlinului. La Cotroceni, Radev a recunoscut că ţara sa nu îşi doreşte o confruntare directă cu Moscova dar nici nu a amintit de vreo intenţie de a discuta ridicarea sancţiunilor economice abia reînnoite de Uniunea Europeană. „Dialogul cu Rusia trebuie menţinut şi el trebuie să rămână deschis şi sincer, pentru a se evita potenţialele riscuri”, a continuat el. Pentru Bulgaria, o relaţie mai cordială cu Kremlinul înseamnă garanţia resurselor energetice necesare. O alternativă la această presiune rusă, a mai declarat Rumen Radev, ar da mai multă libertate ţării sale în luarea deciziilor, mai multă securitate şi ar duce la preţuri mai mici pentru consumatori.
Când a vizitat Bulgaria, în iunie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a fost victima unei ofense diplomatice aproape mitocăneşti, venită din partea prim-ministrului Boiko Borisov. După ce şeful statului s-a asigurat de acordul omologului de atunci, conservatorul Rosen Plevneliev, privind participarea Bulgariei la exerciţii navale comune trilaterale (România, Bulgaria, Turcia) în Marea Neagră, sub egida NATO, şeful guvernului de la Sofia a izbucnit isteric, în presă şi la adresa ministrului său al Apărării, în legătură cu pericolul acestui proiect. Între alte ameninţări sugerate de Borisov era şi aceea potrivit căreia ipotetice nave militare ruseşti ar fi putut să bombardeze staţiunile de pe litoralul Mării Negre, cele care aduc Bulgariei în jur de 3 miliarde de euro anual. De data aceasta, Klaus Iohannis a ţinut să îşi ia revanşa, obţinând de la Rumen Radev promisiunea că va exista o colaborare bilaterală exemplară în domeniul securităţii la Marea Neagră. O astfel de declaraţie a ieşit repede din redacţiile mass mediei române şi bulgare şi a stat pe prima pagină atât în S.U.A. („New York Times” sau ABC News), Canada („National Post”) cât şi în vigilenta R.P. Chineză (agenţia naţională de presă Xinhua). De asemenea, Radio Bulgaria şi agenţia naţională de ştiri B.T.A. anunţau că România a fost felicitată oficial de către şeful statului de la Sofia pentru croirea noului buget pentru apărare, în conformitate cu cerinţele S.U.A. şi ale NATO., adică distribuirea a 2% din totalul cheltuielilor publice angajate anual.
Statutul României în actuala conjunctură de securitate se poate lesne lectura din răspunsul preşedintelui României la veşnica dilemă bulgară de a găsi un drum de colaborare cu Moscova. Angajamentele ferme ale Administraţiei Donald Trump faţă de flancul răsăritean al NATO şi, în special, faţă de România, precum şi relaţiile din ce în ce mai calde cu Franţa şi Germania, l-au făcut pe deloc limbutul locatar al Palatului Cotroceni să trimită către Bulgaria o directivă extrem de incitantă. Mai mult ca sigur, termenii în care a fost construită au avut acordul Casei Albe şi cunoştinţa Parisului şi Berlinului. România – a spus Iohannis – nu are nicio problemă în ceea ce priveşte relaţiile pe care Bulgaria le dezvoltă cu Rusia. Ceea ce trebuie reţinut, însă, a continuat el, este că NATO este o alianţă defensivă şi că „noi nu ne pregătim în niciun fel să acţionăm împotriva Rusiei, aşa cum susţin eronat anumite voci din Rusia”.
Este pentru prima dată în istoria diplomaţiei române când se trimite prin Bucureşti un mesaj public în problema securităţii către Rusia din partea S.U.A. şi a Europei. Şi acest lucru, cel mai sigur, este dovadă de încredere deplină în parteneriatul strategic pe care Casa Albă îl desfăşoară cu România.
La Bucureşti, preşedintele Rumen Radev a încercat să verifice reacţia aliaţilor NATO faţă de o încercare de a dezvolta relaţiile comerciale cu Rusia şi a primit răspunsul potrivit de la Klaus Iohannis: „suntem împreună în Uniunea Europeană şi suntem împreună în NATO”. La fel de important, şeful statului bulgar a venit să obţină acordul importului de expertiză în lupta anticorupţie. Acesta a fost, în fapt, cel mai important punct al agendei colaborării bilaterale.
Faptul că figura şi acţiunile Codruţei Kovesi au plutit două zile obsesiv asupra Palatului Cotroceni mai mult decât ideea pericolului rusesc este un eveniment inedit în istoria relaţiilor româno-bulgare. Căci niciodată până acum, România nu a inspirat instituţii în statele vecine sau din regiune. Acum, însă, exportul D.N.A. în Bulgaria pare mult mai tangibil decât veşnica promisiune, reluată, a construirii unui al treilea pod peste Dunăre.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
