Un proiect educațional inedit a început la Constanța recent, într-un moment simbolic, chiar de Ziua Dobrogei, și leagă simbolic două margini de Europă, patru țări și câteva zeci de elevi, studenți și cadre universitare:
O dată la două săptămâni se reunesc online câte un student sau un profesor al Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius‟ din Constanța, alături de 15-20 de elevi, copii ai românilor stabiliți în Marea Britanie și Spania, cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani. Așezați în fața monitoarelor, voluntarii de la Constanţa oferă câte o lecție de istorie a românilor, pe înțelesul participanților, reuniți în cadrul unor școli românești de weekend, fiecare din ele purtând același nume: „Nicolae Iorga‟.
Ideea în sine a constituirii acestor școli ține de un patriotism dintre cele mai frumoase. Şcolile româneşti „Nicolae Iorga” sunt inițiative private și independente ale unor membri ai comunităților de români de peste granițe, care funcționează sub formă de întâlniri de weekend și grupează, fiecare, în jur de 15-20 de elevi. Prima dintre ele a apărut în Liverpool și a fost inițiată de Florina Stoica, care este și motorul și sufletul acestor școli. În jurul Florinei Stoica s-a coagulat o adevărată rețea bazată pe civism. Inițiativele i-au atras și mobilizat rapid pe românii stabiliți în Marea Britanie și Spania, dornici a le oferi copiilor lor o modalitate concretă de a vorbi în limba română, de a se întâlni cu alții copii și de le practica în comun ceea ce îi unește – tradiții, sărbători, cultură – s-au adunat și alți români. Astfel, au fost fondate mai multe școli după modelul celei din Liverpool în orașe precum Wirral, Manchester, Birmingham, dar și în Castellón (Spania). Toate au dorit să preia aceeași titulatură tocmai din dorința de a avea o voce unitară și o mai mare vizibilitate în societate.
Inedit este că printre voluntarii Facultății de Istorie și Științe Politice se numără atât români, cât și studenți din Republica Moldova. În chip simetric, la celălalt capăt al proiectului, se găsesc elevi, dar și inițiatori ai școlilor românești originari din Republica Moldova. Acesta este și cazul, de pildă, al Marinei Plămădeală, fondatoarea școlii românești din Birmingham. Vorbind despre ideea creării acestor școli de weekend, Mariana Plămădeală declară, alături de colegi dintr-o altă organizație românească, RUDA (Români Uniți Din Anglia), care alătură membri de pe ambele maluri ale Prutului, a acceptat provocarea: „Faptul că și eu și Florina suntem moldovence, doar că ne desparte Prutul, mă emoționează și mă onorează. Este un proiect de suflet, mai întâi, care a prins aripi și care începe să crească pe zi ce trece‟.
Rețeaua de școli a trecut Canalul Mânecii și a ajuns și mai la sud, în Spania, acolo unde o entitate non-guvernamentală, Institutul Hispano-Roman, a decis preluarea proiectului școlii românești. Președintele Institutului, Manuel Păduraru, a salutat inițiativa „de a extinde activitatea educațională a rețelei Școlilor românesti Nicolae Iorga din Diaspora la un nivel academic, prin semnarea acordului de colaborare cu Universitatea „Ovidius‟ din Constanta. Realizarea orelor de istorie împreună cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din Constanța va fi de un real folos elevilor Școlilor din Diaspora și deschide o frumoasă etapă de colaborare între instituții de învățământ superior din Romania și entități educaționale românești din Diaspora‟.
Proiectul lecțiilor de istorie a fost inițiat de asist. univ. dr. Georgiana Țăranu cu scopul de a promova istoria națională în rândul comunităților românilor de pretutindeni şi de a-i încuraja pe aceștia în eforturile lor de a păstra legătura cu limba și cultura română. Georgiana Țăranu susține că l-a conceput ca pe un proiect pe termen lung, menit a stabili „o punte specială între România, în general, și Constanța, în special, cu românii și basarabenii stabiliți în Marea Britanie sau Spania și care se dovedesc atât de dornici să le ofere copiilor șansa de a cunoaște o parte din istoria și din identitatea lor‟. Ideea proiectului a considerat-o drept „o obligație morală și un exercițiu de responsabilitate față de societate, dincolo de cea strict academică:
- ”Mi se pare o datorie civică să susținem efortul românilor plecați peste granițe de a se educa despre trecutul și prezentul unei țări care, practic, nu a fost capabilă să îi păstreze, să le ofere șansa unui viitor mai bun. Personal, sufăr pentru fiecare român stabilit afară, pentru că il resimt ca pe un eșec colectiv de a ne face bine ca țară, de a construi un orizont de dezvoltare și de încredere în viitor (…) Probabil că unul dintre cele mai frumoase moduri de exprimare a patriotismului este de a acționa concret, zi de zi, fiecare acolo unde se găsește, pentru a întări legăturile dintre români. Iar asta cu atât mai mult cu cât, conform unui raport din 2018 al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, România se situează, în contextul Uniunii Europene, în a doua parte a clasamentului, cu o încredere în oameni scăzută, sub media europeană. Or, dacă reușești să îți aduci contribuția la creșterea încrederii între cetățeni, un liant social esențial și un indicator al gradului de coeziune a unei comunități, atunci acționezi în cel mai civic mod posibil. Până la urmă Marea Unire, așa cum merită ea să fie sărbătorită încă astăzi, trebuie să fie despre a construi o loialitate față de stat a tuturor cetățenilor săi în sens civic și nu etnic. Or, loialitatea se construiește prin acțiunile fiecăruia dintre noi de a ne suda comunitatea, prin dedicarea voluntară unor cauze civice care să ridice noi „poduri‟ și să micsoreze distanțele, reale sau închipuite, dintre noi”, a declarat Georgiana Țăranu, inițiatorarea proiectului, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie.
Decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, declară că, în opinia sa, acest proiect reprezintă „primul exemplu de cooperare între o instituție de învățământ superior și școli românești din străinătate, având grupuri de elevi de nivel primar și gimnazial‟. În plus, proiectul lecțiilor de istorie a fost gândit și ca oportunitate pentru studenții Facultății de Istorie și Științe Politice de a-şi exersa abilitățile de predare/învățare şi comunicare. Întâlnirile cu elevii devin astfel cu atât mai utile cu cât în această perioadă practica pedagogică clasică ar fi imposibil de practicat de către cei care se pregătesc să devină profesori. Lecţia inaugurală intitulată „Câţiva paşi prin Constanţa britanică‟ a fost susținută chiar de Ziua Dobrogei, de prof.univ.dr. Florin Anghel. Aceasta a abordat o prezentare interactivă a principalelor obiective istorice şi culturale legate de prezenţa britanică la Constanţa la mijlocul secolului al XIX-lea, înaintea intrării Dobrogei în cadrul statului român, stabilind astfel un fundal al relației speciale a Constanței cu țara gazdă a majorității beneficiarilor lecției. Cea de-a doua întâlnire, „Gânditorul de la Cernavodă şi lumea lui‟, prezentată de Adrian Irimia, student în anul III la programul de studii Istorie, a pornit de la faimoasa statueta descoperită la Cernavodă, unică în lume și inclusă în patrimoniul UNESCO, și i-a provocat pe cei mici să-și imagineze cum trăiau oamenii de acum 7000 de ani. Printre subiectele care vor fi abordate de voluntarii din acest proiect se numără povestea unor monumente de patrimoniu precum cetățile sau ctitoriile domnești, viața cotidiană în Dobrogea, Regii și Reginele României și multe altele.
Photo by Julia M Cameron from Pexels
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
