Viitoarea lege a turismului aduce două schimbări majore în industrie: clasificarea unităților de cazare nu va mai fi făcută de minister, ci de consiliile județene, iar site-urile de închiriere a spațiilor de cazare, de genul Airbnb, vor fi obligate să accepte doar anunțurile proprietarilor care și-au înregistrat imobilul.
Legea își propune, printre altele, să combată evaziunea fiscală din segmentul turistic. Doar pe litoral, conform statisticilor oficiale, există 120.000 de locuri de cazare înregistrate și alte 120.000 de locuri de cazare ”la negru”, nefiscalizate. Unii specialiști în turism susțin că evaziunea fiscală ar ajunge la cel puțin câteva milioane de euro doar pe litoral, în sezonul estival.
Cu toate acestea, cele două prevederi din legea turismului au stârnit controverse în spațiul public și au împărțit opiniile în două tabere care, ambele cu vehemență, susțin sau dezaprobă inițiativele. Momentan, legea este aprobată doar de Senat, urmând să ajungă în Camera Deputaților pentru votul final.
Pro și contra celor două prevederi controversate. Ce facem cu platformele de tip Airbnb?
Unul dintre deputații nemulțumiți de actuala formă a legii este chiar inițiatorul acesteia, Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului în Guvernul Tudose. Dobre susține că, așa cum arată legea acum, este departe de modul în care a fost lucrată de cabinetul său și că nu este de acord cu multe dintre prevederi, una dintre ele fiind cea referitoare la constrângerea site-urilor de genul Airbnb.
”Legat de platformele acestea de comerț electronic, nu este vinovat cel care deține platforma că Statul nu este în stare să fie un stat puternic și să autorizeze respectivele entități care vând servicii de cazare. Eu am spus întotdeauna, la fel cum am fost cel care a inițiat legea privind intrarea în legalitate a celor care au platforme de ridesharing: hai să găsim o soluție în așa fel încât să autorizăm pe toată lumea. Ok, am introdus în 2017, în perioada în care eram ministru, voucherele de vacanță. A crescut numărul de autorizări, de certificări, respectiv de clasificări la nivel național cu aproape 70%. Dar încă mai e loc. Pentru că aici trebuie să intre și apartamentele. Pentru că și ele trebuie să fie acreditate, să aibă un număr de stele, să ofere anumite servicii, ca peste tot în toată lumea asta”, a declarat Mircea Titus Dobre pentru Info Sud-Est.
Dobre susține că responsabilitatea autorizărilor trebuie să aparțină Statului și nicidecum site-urilor care găzduiesc anunțuri de închirieri și spune că acest lucru poate fi făcut foarte ușor:
”Este foarte simplu: dacă te-am găsit pe platformă, vin la tine și te autorizez, că este fără taxă, gratis. Platforma, în baza unui contract pe care îl are cu cel care închiriază un apartament ia un comision. Ce vină are platforma că ei nu sunt acreditați? Noi în loc să găsim soluții să venim în întâmpinare, să ușurăm cât mai mult, noi omorâm orice activitate. Dacă aceștia nu plătesc taxe și impozite, sunt alte instituții care se ocupă, nu este treaba Ministerului Turismului. Dar hai să venim să autorizăm ceea ce avem de autorizat, că este gratuit”, mai spune fostul ministru.
Anca Pavel Nedea: Platformele de tip Airbnb fac o concurență neloială. Statul trebuie să se adapteze, să reglementeze piața
Pe de altă parte, Anca Pavel Nedea, fost președinte al Autorității Naționale pentru Turism și actual director al Organizației Patronale Mamaia-Constanța, consideră că reglementarea piețelor de genul Airbnb trebuie făcută cât mai rapid pentru că, altfel, deserviciile aduse industriei turismului nu vor putea fi înlăturate:
“Nu este o problemă numai a României. Multe piețe de afară au ales să înțeleagă că nu se pot lupta cu progresul, și sunt multe agenții de turism printre ele, mari, care de ani de zile au fost foarte supărate, întâi pe platformele online, care erau acreditate ca agenții de turism, apoi după platforme online a apărut Airbnb, care din punctul agenților economici care lucrează corect într-adevăr le fac o concurență neloială, pentru că operează cu proprietăți neclasificate care nu plătesc impozite și taxe sau plătesc un nivel mult mai redus de taxe și se supun unor reglementări mult mai ușoare, sau în multe piețe nu există reglementări, cum este la noi. Și atunci nu te poți pune în calea progresului, dar trebuie să te confrunți cu acest progres și cu consecințele acestui progres. Și atunci statul trebuie să își asume, trebuie să negocieze cu aceste platforme și să le reglementeze, cum s-a întâmplat și afară. Și acest lucru a fost cerut în România chiar de reprezentanții acestor platforme. Deci e normal să fie reglementat, e normal să recunoaștem că nu putem da timpul înapoi, indiferent că ne place sau nu. Trebuie să ne adaptăm. Statul trebuie să se adapteze. Noi, jucătorii din piață, trebuie să ne adaptăm, Airbnb încet, încet va găsi posibilitatea, nișa de reglementare, și va fi o concurență cu care va trebui să ne confruntăm, deci clar trebuia reglementată”, a declarat Anca Pavel Nedea pentru Info Sud-Est.
Cine ar trebui să clasifice unitățile de cazare?
Fostul ministru Mircea Titus Dobre consideră că descentralizarea în turism nu este o idee bună și că aceasta a fost promovată doar din dorința lui Liviu Dragnea de a le da impresia de putere sporită liderilor PSD din teritoriu, la schimb cu susținerea politică a acestora:
”Așa a fost discuția atunci, de la Liviu Dragnea ordin în jos, ca tot ce înseamnă anumite ministere să predea autorităților locale partea de certificare și autorizare. Părerea mea personală a fost din start că este greșit. Descentralizarea pe fond este un lucru bun, dar nu neapărat pe partea asta, tot ce înseamnă parte de autorizare, de acreditare”, a mai spus Dobre.
Fostul ministru a dat exemplul Constanței și a argumentat că descentralizarea la nivelul acreditărilor în turism poate crea tensiune sau, mai rău, o formă de presiune între cele două părți. Totodată, Dobre susține că o astfel de descentralizare ar implica sume mari de bani care ar trebui să susțină viitoarele direcții de turism care vor fi deschise la nivelul județelor:
”De exemplu, în județul Constanța sunt cele mai multe stațiuni de interes național. 11 la număr. Este imposibil și nu cred că nu există unul care să nu se cunoască cu cel de la Consiliul Județean, care autorizează, acreditează. De aici pot să apară niște presiuni, niște tensiuni. Domnule, lasă-l pe ăla de la minister să vină, cum a făcut până acum. Când îi dai autorității locale să vină să acrediteze trebuie să îi dai și partea cealaltă, de beneficii. De unde bugetezi? Vă dați seama de ce număr de angajați ar fi nevoie? Nu cred că există un municipiu reședință de județ din România care să nu aibă măcar un hotel. Nu cred. Automat trebuie să îi înființezi, la nivelul Consiliului Județean, o direcție de turism. Asta înseamnă alți bani, altă cheltuială, numărul de angajați ar crește. Iarăși mărim aparatul bugetar? Noi trebuie să îl scădem și de fapt noi îl mărim. Dacă faci serviciu la nivelul fiecărui județ trebuie să angajezi cel puțin 7 oameni la fiecare județ. Și asta doar pe partea asta de acreditări. Dacă descentralizăm tot ar trebui ca fiecare CJ să își cumpere câte o clădire nouă. Și aici, cu descentralizatul, sunt unele care se pot face, altele care nu se pot face”, a mai declarat Mircea Titus Dobre.
În schimb, Anca Pavel Nedea consideră că, dimpotrivă, descentralizarea este o idee foarte bună și că doar așa poate fi rezolvată problema subdimensionării sau, în unele cazuri, a supradimensionării aparatelor de specialitate și că o descentralizare bine implementată ar crește concurența și, implicit, calitatea serviciilor:
“Legat de descentralizare, indiferent de părerile pro și contra, că o să se facă jocuri la nivel local și așa mai departe, trebuie să înțelegem că întotdeauna când ne dăm cu presupusul sau cu părerea ar trebui să gândim lucrurile la nivel strategic, la nivel macro. În primul rând, peste tot în lume nu există ca o clasificare să stea după un aparat central care întotdeauna și oriunde va fi mult subdimensionat. Gândiți-vă că aveau la clasificare și control pe vremea mea, când eram președintele Autorității Naționale pentru Turism, 15 oameni în total în condițiile în care capacitatea de cazare clasificată, nu vorbim de cealaltă nedeclarată, a crescut exponențial în fiecare an. Erau plângeri încontinuu și timpi de așteptare pentru că oamenii ăștia nu se puteau deplasa în tot restul țării încontinuu ca să le verifice și ca să le clasifice. Tocmai de aia cu mai mulți ani în urmă s-a venit cu metoda în care se dă un preaviz în care funcționezi și când are timp cineva din echipă, nu că nu vor, dar nu fac față, veneau și dădeau clasificarea finală. Care era logica? Efectiv nu se putea acoperi nevoia de clasificare și nu se putea ține pasul cu dezvoltarea”, a mai spus Anca Pavel Nedea.
Actualul director al Organizației Patronale Mamaia-Constanța consideră că România are un potențial turistic foarte ridicat și că, treptat, agenții economici, Statul și ceilalți actori implicați ar trebui să conlucreze eficient astfel încât segmentul turismului să verse cu mult mai mulți bani în bugetul destinațiilor turistice, al Statului și, în definitiv, al oamenilor:
”Cealaltă variantă ar fi fost să angajezi zeci și zeci de lucrători la stat, la autoritatea centrală, să îngreunezi toate aparatele centrale, care oricum din punctul meu de vedere sunt supradimensionate, numai spun că nu sunt eficiente, ca să faci ce? Or, peste tot în lume, viitorul este descentralizarea. Autoritățile locale și, în general, destinațiile la nivel local trebuie să existe, să se dezvolte, să intre într-o competiție internațională, nu națională și să reușească să joace jocul astfel încât agenții economici și cetățenii din destinația respectivă să poată să ducă o viață din ce în ce mai bună, în competiția globală. Sunt foarte multe țări din lume care au o economie slabă, sunt poate piețe de lumea a treia, dar au destinații turistice super consacrate la nivel mondial, care fac bani foarte mulți. Și pe aceste destinații mai trăiesc foarte mulți locuitori care altfel n-ar avea nici ce să mănânce. Ăsta este jocul. România a avut și are un potențial turistic extraordinar. Că economia merge mai bine sau nu, la mâna guvernanților, a vremurilor, a situației macroeconomice, dacă noi reușim să creem destinații locale puternice care atrag turiști, atrag bani în destinație, ele vor putea să ofere locuitorilor, agenților economici, o dezvoltare sănătoasă”, a mai declarat fostul șef al Autorității Naționale în Turism.
De ce ne ajută să reglementăm industria turismului?
Cât despre importanța legii, Anca Pavel Nedea a declarat că reglementarea industriei turismului este o chestiune extrem de importantă și că, pe de altă parte, este și o chestiune de ”orgoliu” ca cei care activează în turism să simtă că sunt reprezentați de o lege la care au contribuit și agenții economici:
„Nu vreau să mă exprim de ceva ce nu am studiat cu pixul în mână. Eu așa fac. Și nu am avut timp ca această ultimă variantă să o iau cu pixul în mână, așa că nu știu. Pe reglementările care mă interesau pe mine, ca manager de organizații patronale și ca reprezentant al agenților economici, dar și ca hotelier, investitor, cu risc mare, cu credit în turism, multe erau necesare și dincolo de asta, cred că este și o chestie de orgoliu, de exemplu pentru mine, ca profesionist în industrie, că în sfârșit, după atât de mulți ani în care foarte mulți agenți economici au participat la dezbateri în relație cu ministerul pentru trecerea acestei legi și pentru existența acestei legi, ea a trecut. Că este perfectibilă, sunt convinsă fără să o studiez cu pixul în mână, adică îmi exprim această opinie înainte, sunt convinsă că da, este perfectibilă, dar va fi o platformă, o bază, pe care vom putea acum construi, reglementa”, a mai spus fosta șefă ANT.
Bogdan Bola, consilier județean PNL: „O soluție simplă și eficientă ar putea fi preluarea unor bune practici din Uniunea Europeană„
Și consilierul județean PNL Bogdan Bola consideră că, în ansamblu, legea și reglementarea industriei turismului sunt două chestiuni bune, importante, dar că modul în care ele ar putea fi aplicate nu pare a fi tocmai cel mai fericit:
”Problema principală cred că o reprezintă abordarea comunistoidă pe care Ministerul a adoptat-o în această privință. În „înțelepciunea” lor, ei consideră că a chema zeci de mii de români la Ministerul Turismului, să stea la cozi în fața ghișeelor pentru a se autoriza și înregistra, reprezintă o soluție viabilă. De ce așa? Simplu, în speranța că mulți nu vor veni să facă acest lucru, din indolență sau necunoaștere și îi vor putea amenda. Acesta cred că este scopul final al respectivei prevederi, în mintea legiuitorului – blocarea celor care fac un astfel de turism și penalizarea celor care nu se vor înregistra”, a declarat Bogdan Bola.
Consilierul județean a venit cu o soluție pentru ca aplicarea noilor prevederi să fie eficientă: instituirea unui dialog între platformele care oferă spații de închiriere și instituțiile Statului pentru ca astfel acestea să colaboreze și să combată eficient evaziunea fiscală și concurența neloială:
”O soluție simplă, eficientă și de ce nu, liberală, ar putea fi preluarea unor bune practici din Uniunea Europeană. De exemplu, în Italia, la cererea Guvernului (acesta este un aspect foarte important) și pentru a nu se pune piedici concurenței din domeniu, s-a încheiat un protocol de colaborare cu AIRBNB, prin care aceștia comunică regulat statului italian ce venituri au înregistrat cetățenii săi prin utilizarea respectivei platforme. Astfel, statul italian poate impozita corect și la timp veniturile din turism ale persoanelor fizice, cu zero birocrație. Asta înseamnă că proprii cetățeni nu mai sunt puși pe drumuri de pomană, nu mai pierd timpul completând formulare și stând la cozi și nu în ultimul rând, salvăm și niște păduri de la a fi tăiate pentru a deveni formulare de unică folosință în nesfârșita birocrație românească”, a declarat pentru Info Sud- Est Bogdan Bola.
A contribuit Andreea Pavel
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
