Libertatea presei este în declin în întreaga Uniune Europeană și este “periculos de aproape de punctul de rupere” în mai multe țări, a declarat o importantă rețea de libertăți civile, subliniind amenințările larg răspândite împotriva jurnaliștilor și atacurile la adresa independenței televiziunilor publice, transmite The Guardian.
Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), cu sediul la Berlin, a afirmat în raportul său anual privind libertatea presei, întocmit împreună cu 37 de grupuri de apărare a drepturilor din 19 țări, că tendințele alarmante identificate anterior persistă și în 2023 – deși noua legislație la nivelul UE ar putea oferi speranța unei îmbunătățiri.
“Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a prejudiciilor deliberate sau a neglijenței guvernelor naționale”, a declarat Eva Simon, ofițer principal de advocacy la Liberties.
“Scăderea libertății presei merge mână în mână cu un declin al statului de drept. Există o corelație strânsă între cele două. Aceasta este cartea de joc a regimurilor autoritare.” Ea a declarat că noua legislație UE privind mass-media “are potențial”, dar trebuie să fie pusă în aplicare în mod corespunzător.
Peisajul mediatic european a continuat să fie marcat anul trecut de o concentrare puternică a proprietății mediatice, de norme inadecvate privind transparența proprietății și de numeroase amenințări la adresa independenței și a finanțelor mass-mediei publice, a declarat Liberties.
De asemenea, a documentat multiple cazuri de amenințări, intimidare, supraveghere și violență împotriva jurnaliștilor în mai multe state membre, precum și restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații în întregul bloc.
Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a noului Act european privind libertatea presei, despre care Simon a spus că – în ciuda compromisurilor sale – a creat o bază legală pentru îmbunătățirea libertății presei.
“Multe vor depinde de guvernele și autoritățile naționale, dar legea înseamnă că acum pot fi aduse cazuri în fața unei instanțe europene care va decide ce înseamnă cu adevărat independența mass-media, supravegherea jurnaliștilor și așa mai departe”, a spus ea.
O nouă directivă a UE care vizează procesele strategice abuzive împotriva participării publice (Slapps), folosite în mod obișnuit împotriva jurnaliștilor în mai multe state membre ale UE, ar trebui să aibă, de asemenea, un impact, a spus Simon – deși, din nou, implementarea va fi esențială.
Jurnaliștii din țări precum Croația, Franța, Germania, Grecia și Italia s-au confruntat cu atacuri fizice în 2023, se arată în raport, iar în Ungaria și Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri și amenințări din partea unor politicieni aleși.
În România și Suedia, poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor, fie din cauza lipsei de resurse, fie din lipsă de voință, se arată în raport, în timp ce în Franța și Bulgaria, ofițerii de poliție au atacat ei înșiși jurnaliștii.
În Croația, Grecia, Italia, Țările de Jos și Suedia au fost folosite în mod obișnuit slapps împotriva jurnaliștilor, în timp ce reporterii din Germania, Grecia, Țările de Jos și Polonia au fost supravegheați cu ajutorul unor programe spion precum Pegasus și Predator.
Autoritatea de reglementare a avocaților din Marea Britanie definește Slapps ca fiind “o presupusă utilizare abuzivă a sistemului juridic, precum și intentarea sau amenințarea cu intentarea de procese, în scopul de a hărțui sau de a intimida … descurajând astfel examinarea problemelor de interes public”.
Concentrarea proprietății mass-media a rămas ridicată în Croația, Franța, Ungaria, Polonia, Țările de Jos și Slovacia, multe companii media fiind deținute de doar câteva persoane, ceea ce amenință diversitatea vocilor din mass-media și crește riscul de părtinire.
În Germania, Ungaria, Lituania și Țările de Jos, jurnaliștii care au criticat guvernul s-au trezit excluși de la conferințele de presă sau de la alte evenimente oficiale sau li s-au refuzat documente la care ar fi trebuit să aibă acces.
În Slovacia, premierul populist, Robert Fico, a “întrerupt orice comunicare” cu patru instituții media acuzate de “atitudini ostile în mod deschis”. Guvernul său a aprobat în această lună un proiect de lege controversat de revizuire a televiziunii publice RTVS.
În Ungaria, serviciul public de presă era deja “atât de complet sub jugul guvernului” încât producția sa era “caracterizată de reportaje tendențioase și unilaterale, care sunt întotdeauna în conformitate cu interesele partidului de guvernământ Fidesz”, a declarat Liberties.
În afara Ungariei, a declarat că televiziunea publică se află într-o “stare de incertitudine” în Polonia, în timp ce noul prim-ministru, Donald Tusk, încearcă să revină asupra intervențiilor guvernului anterior, iar în Croația și Italia există îngrijorări tot mai mari cu privire la guvernele din aceste țări.
sursa: The Guardian
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
