Portul Constanţa are în prezent o poziţie strategică, dar dacă în următorii ani nu investim în conexiunea rutieră şi feroviară cu portul şi nu dezvoltăm infrastructura de transport pe Dunăre va fi obiectiv turistic, a declarat, marţi seara, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, citat de Agerpres.
„Portul Constanţa astăzi are o poziţie strategică. Dacă în următorii ani nu investim în portul Constanţa, dacă nu investim în conexiunea rutieră şi feroviară cu portul, dacă nu dezvoltăm infrastructura de transport pe Dunăre, Portul Constanţa în câţiva ani de zile va fi obiectiv turistic, pentru că tot ce înseamnă transport pe zona de nord ne ocoleşte, iar China vine agresiv prin zona de sud. Investesc foarte mult şi ne ocolesc şi va ocoli această rută de sud dacă nu ştim să valorificăm poziţia strategică, conexiunea cu Dunărea, conexiunea la infrastructura feroviară şi rutieră europeană”, a spus Bode, la B1 TV.
La întrebarea dacă Guvernul intenţionează să vândă mai multe companii de stat, printre care şi Portul Constanţa, după cum au afirmat anumite voci din opoziţie, ministrul Transporturilor a răspuns: „Exclus!”.
În anul 2019 s-a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti, consemnându-se o creştere cu 8,64% comparativ cu 2018, potrivit datelor anunţate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanţa, la începutul acestui an.
Până la acest trafic de mărfuri record, în top figurau rezultatele înregistrate în anii 1988 şi 2008.
„Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat al CNAPM.
Conform sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o deţin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deşeuri de fier 7,8%, îngrăşăminte (naturale şi chimice) 6%, minereuri şi deşeuri neferoase şi combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.
Sursa: Agerpres
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
