Cazinoul din Constanța a generat, în Anul European al Patrimoniului Cultural, un mare interes în rândul organizațiilor care se ocupă cu protejarea monumentelor istorice, activiștilor, oengiștilor și instituțiilor din domeniul culturii.
Cam toate sălile publice ale Constanței au găzduit întâlniri, conferințe și dezbateri pe subiect, care au scos la rampă onorați reprezentanți ai administrației locale sau centrale, dar și iubitori de cultură de la malul mării. Clădirea simbol a oraşului – şi o figură reprezentativă pe plan mondial a curentului arhitectonic din care face parte – a intrat şi în atenţia forurilor internaţionale de specialitate.
În tot acest periplu, s-a vorbit prea puțin despre trecut, prea mult despre prezent și deloc despre viitor.
Cazinoul din Constanța se află astăzi în stadiul de ruină pentru că o firmă contestă licitațiile inițiate de Compania Națională de Investiții. Asta este tema principală de discuție în jurul căreia se învârte majoritatea prezentă la aceste evenimente.
Doar că lucrurile sunt puțin mai nuanțate.
În fapt, Cazinoul din Constanța este astăzi o ruină pentru că fugarul din Madagascar nu a alocat niciun leu din bugetul local, pe durata mandatelor sale, pentru a-l restaura, în timp ce doamna care își ispășește pedeapsa de 6 ani în Costa Rica a privit monumentul istoric doar ca pe o oportunitate de a-și crea imagine și electorat în campaniile electorale, atunci când, de fapt, avea toate pârghiile să îl reabiliteze. Cred că este baza de la care ar trebui să plece orice discuție referitoare la Cazinoul din Constanța.
Despre asta s-a vorbit prea puțin.
Actualii reprezentanți ai administrației locale și centrale au strigat în cor că legislația îi împiedică să redea Cazinoului strălucirea de altă dată.
Atât reprezentanții Primăriei Constanța, cât și cei ai Companiei Naționale de Investiții (CNI), instituții care sunt, astăzi, răspunzătoare de soarta Cazinoului, au căzut de acord.
Concluzia ambelor părți a fost foarte simplă și tranșantă și a oferit pretextul principal pentru a arunca trecutul în umbră: de vină este societatea care contestă licitațiile, care abuzează de vidul din legea achizițiilor publice.
Da, de șase ani de zile, reabilitarea Cazinoului este blocată de o firmă care a reușit să anuleze cele două licitații organizate de CNI. Acesta este tabloul pe care îl avem în față, doar că hai să ne apropiem și să fim puțin mai atenți la detalii.
Compania Națională de Investiții încearcă să reabiliteze Cazinoul, fără rezultate, din anul 2012.
Însă, în perioada 2012-2018, aceeași instituție a bugetat și a finalizat peste 500 de proiecte, cu aceleași proceduri și sub aceeași lege a achizițiilor publice pe care o blamează în cazul Cazinoului. Dintre acestea, 10 proiecte s-au finalizat chiar în județul Constanța.
Exemplele de bună practică nu au fost aduse în discuție la aceste dezbateri. Nici primarul Constanței, nici reprezentanții CNI, nici șeful Institutului Național al Patrimoniului nu s-au întrebat cum, în peste 500 de cazuri s-a putut, iar la Cazino nu se poate.
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și Curtea de Apel București au oferit însă, în acești ani, câteva explicații.
De-a lungul timpului, firma din București care a contestat cele două licitații anulate de la Cazino a depus la CNSC șase contestații, pe diverse spețe. Patru au fost respinse, două aprobate. Una dintre cele aprobate se referea la contestarea licitației de la Cazino.
Curtea de Apel București a anulat, de asemenea, o licitație la Cazino, printr-o hotărâre definitivă.
În ambele cazuri, atât CNSC, cât și Curtea de Apel București, au avut în motivări argumente solide care au dat câștig de cauză firmei contestatare.
Atunci, unde este problema? În legea achizițiilor publice, care oferă o plajă largă de manevră pentru firmele care se simt neîndreptățite de rezultatul unei licitații și prin acțiunile lor în instanță întârzie mult achizițiile publice, or în curtea autorităților contractoare, care ba construiesc strâmb caietele de sarcini, ba desemnează câștigători prin proceduri care, mai apoi, sunt demontate de instanțe? Pentru că astfel de practici se pot vedea foarte clar în soluțiile publicate pe portalurile instanțelor competente.
Răspunsul este undeva la mijloc. Problema este, însă, că dezbaterea publică pe tema Cazinoului se dezvoltă într-o singură direcție. Puțini sunt cei care s-au întrebat dacă nu cumva, în ceea ce privește Cazinoul, putem vorbi de incompetență sau de corupție în rândul celor care organizează licitațiile.
În urmă cu doar câteva zile, un senator PSD de Constanța a afirmat, în Parlamentul României, că CNI „mimează organizarea de licitații” la Cazino.
O declarație venită din tabăra Puterii care ar trebui să nască o temă de discuție cel puțin la fel de legitimă și interesantă și care poate oferi, pe viitor, mult mai multe soluții.
Căci, despre soluții, nu se vorbește deloc.
Nimeni nu se întreabă de ce, fiind la guvernare și cu o majoritate confortabilă în Parlament, de ani buni de zile PSD nu modifică legea achizițiilor publice, în timp ce, pe subiectul Cazinoului, se erijează în erou iubitor de cultură, dar faultat de hățișul legislativ?
Vedeți, deja ați uitat cine mai sunt vinovații.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
