• „Nu este un moment prielnic pentru învățământul superior. Așa cum știm cu toții, nu există finanțare suficientă”
• „Să reducem numărul studenților bugetați și să creștem finanțarea. Ar putea fi și asta o soluție. Asta ar însemna și o creștere a calității”
• „Mi-aș dori ca la baza deciziilor politice să stea fundamentarea științifică care să vină din partea universității”
• „Nu e bine să amestecăm politica cu educația, să fim și din zona politică, să fim și rectori. Dar asta este alegerea fiecăruia”
• „Noi trebuie să ne orientăm spre producție. Trebuie să ne preocupăm să dezvoltăm industria României”
ISE: Cum vedeți starea învățământului românesc în general? Răspunde el cerințelor și exigențelor pieței de astăzi?
Nicolae Istudor: Trebuie să fim realiști. Nu este un moment foarte prielnic pentru învățământul superior și cu atât mai puțin pentru învățământul superior economic. Așa cum știm cu toții, nu există finanțare suficientă. Ne comparăm și vrem să apărem în clasamente internaționale, dar avem o competiție dură cu universități care au de 10 ori, de 20 de ori bugete mai mari. Dar nu trebuie să ne plângem de fiecare dată. Cred că ar trebui să ne preocupăm noi mai mult să aducem venituri extrabugetare decât să ne tot plângem. Din cercetare, din consultanță, din programe de pregătire continuă. Legat de faptul dacă pregătim sau nu pregătim ce cere piața, norocul nostru, al Academiei de Studii Economice, este că am fost evaluați acum un an de un clasament internațional, QS World University Rankings, și în urma cercetărilor făcute de către dânșii, a rezultat că suntem universitatea cu cea mai bună angajabilitate din România. 80% din absolvenții noștri se angajează după primul an. Probabil că ei au solicitat punctul de vedere al marilor firme din România. Pregătim ce cere piața și acesta ar trebui să fie obiectivul permanent al unei universități. Sigur că piața este în schimbare și noi ascultăm de fiecare dată părerile mediului de afaceri. Trebuie constituite consilii consultative din mediul de afaceri care să vină să ne spună cam ce ar dori să pregătim. Vedeți, pe piață există astăzi o cerere foarte mare de IT-iști. Nu știu cât va mai dura acest fenomen. Este clar că firmele străine angajează absolvenții noștri și dacă angajează înseamnă că pregătim ce trebuie. Este o concurență dură și asta trebuie să ne preocupe în viitor. Legat de apariția de noi specializări, de noi programe, aici trebuie să fim cu maximă atenție. Dacă intuim că aceste noi specializări au o solicitare de durată pe piață, atunci ne putem permite să pregătim. Dar dacă avem doar o solicitare punctuală în acest moment, nu cred că se justifică să tot înființăm programe de studii. Oricum, în universități sunt foarte multe programe de studii la acest moment la care ar trebui să se renunțe. Sau dacă pregătim, să pregătim studenți cu taxă, pentru că de fapt este vorba de un hobby, nu de o solicitare pe piață. Și ajungem și la scandalul din ultimul timp, cu locurile acelea bugetate (ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a alocat pentru anul universitar 2018-2019 mai puţine locuri bugetate pentru studii de licenţă, master şi doctorat celor mai mari cinci universităţi din ţară, ceea ce a provocat scăderea bugetului acestor instituţii de învăţământ precum şi reacţii publice ale unor rectori, precum cel al Universităţii din Bucureşti, n.red.). Cred că România trebuie să aibă o strategie să aloce locuri pe domeniile prioritare. Nu te poți dezvolta numai cu economiști, cu tot respectul. Eu, ca rector al unei universități economice, ar trebui să susțin să crească numărul, dar nu.
ISE: Sunt prea multe locuri bugetate astăzi în universitățile din România?
Nicolae Istudor: Este discutabil. Iar noi în Consiliul Național al Rectorilor discutăm această problemă. Ce ar trebui să facem? Să reducem la jumătate numărul de locuri și să crească finanțarea, și atunci nu mai putem vorbi de subfinanțare. Dar un indicator pe care trebui să-l atingem, dacă nu mă înșel, până în 2020, sau 2022, ar trebui să avem în jur de 40% din populația care are vârstă sub 40 de ani absolvenți de studii superioare. Or, acum suntem departe de această țintă. Nu cred că vorbim de număr mare de locuri. Vorbim de număr mare de locuri bugetate dacă ne gândim că nu o să mai avem absolvenți de liceu care să le ocupe. Acum stăm bine. Avem undeva la 90 de mii de absolvenți. Putem să spunem că o să fie o solicitare pe piață de 100 de mii, grosso modo, iar ca locuri bugetate, dacă nu mă înșel, avem cam 63 de mii. Este o pondere mare. Este în analiza noastră și cred că, până la urmă, s-ar putea să fie și asta o soluție. Să reducem numărul studenților bugetați și să creștem finanțarea. Ar putea fi și asta o soluție. Asta ar însemna și o creștere a calității. Spre exemplu, la noi, la studii economice, eu sunt forțat, ca să supraviețuiesc financiar, să am serii de 100-150 de studenți. Când lucrezi cu un număr mare de studenți îți afectează calitatea, sigur. Una este să lucrezi individual cu 10-15, cu grupe mici, mai ales în laboratoare, și alta e să lucrezi cu 150.
ISE: Care este profilul elevului care alege să urmeze ASE-ul astăzi? Observați diferențe de la generație la generație?
Nicolae Istudor: Nu. Profilul este clar cel din domeniul economic. Din liceele de învățământ real vin foarte mulți, și din cele de mate-fizică-informatică. Preponderent acest profil îl văd eu. Este clar că vin de peste tot, dar dacă se duc la cibernetică și nu stăpânesc bine informatica, e foarte greu să finalizeze studiile.
ISE: Care este cea mai mare provocare cu care se confruntă astăzi rectorul ASE București?
Nicolae Istudor: Sunt multe provocări. Eu mi-aș dori ca la baza deciziilor politice să stea fundamentarea științifică care să vină din partea universității. Cel puțin pe zona economică. Cum a fost exemplul reducerii impozitului pe profit. Asta este provocarea pe care eu o văd. Să fim mai mult consultați, să fim ascultați și să se țină cont de studiile pe care le facem. Pentru că noi, universitățile, nu avem interese politice. Pe anumite zone s-a greșit, și le-am spus-o colegilor mei. Dar nu vreau să intru în conflict cu nimeni. Că nu e bine să amestecăm politica cu educația, să fim și din zona politică, să fim și rectori. Dar asta este alegerea fiecăruia. Indiferent că rectorul este sau nu este politic, eu nu cred că un cadru didactic care se respectă n-ar da o fundamentare științifică la o problemă reală a economiei României.
Și a doua chestiune, trebuie să recunoaștem că este această internaționalizare a învățământului superior, și trebuie să facem ceva, cât mai repede. Deocamdată nu avem o concurență în interior foarte puternică, dar avem o concurență din afară, adică plecarea elevilor către alte universități. Va veni vremea când probabil vor veni și aici și vor deschide puncte de lucru, și atunci noi va trebui să creștem calitatea. Eu fiind la primul mandat (alegerile pentru funcţia de rector s-au desfăşurat în 2016, n.red.), văd ce am făcut în primii doi ani. M-am ocupat și de calitate, dar nu atât de mult pe cât ar trebui. Trebuie să vedem structura disciplinei, să vedem fișa fiecărei discipline, să vedem să nu se suprapună disciplinele de la licență absolut deloc cu cele de la master și să creștem în calitate. Noi, acum, când se face planul de învățământ, mai luăm o oră de colo, mai punem dincolo. Acestea sunt ținte mici. Universitățile mari din lume își pun ținte mari. Așa văd eu lucrurile.
Încă o provocare a noastră este să ne apropiem mai mult de mediul de afaceri. Împreună cu mediul de afaceri să putem să elaborăm studii care să fie folositoare atât lor, ca agenți economici, cât și economiei în general. Și asta este o temă de dezbatere pe care eu mi-am propus-o. Noi avem parteneriate cu toate cele patru mari firme din Big Four, facem lucruri serioase împreună. Ei investesc, pentru că și ei au o responsabilitate socială. Spre exemplu OMV Petrom a investit 160 de mii de euro într-un amfiteatru de la ASE. Urmează ca și celelalte amfiteatre să fie modernizate cu ajutorul unor bănci. Deci se implică, dar și noi trebuie să oferim.
ISE: Situația economică a României de astăzi. Se vorbește despre o viitoare criză. Cum comentați?
Nicolae Istudor: Nu simt că e vorba de o criză economică. Dacă este să comentăm ceva, ar trebui să ne uităm la criza producției. Noi trebuie să ne orientăm spre producție. Trebuie să ne preocupăm să dezvoltăm industria României. De aceea am spus că până la urmă domeniile alea prioritare nu trebui să fie privite cu răutate. Este clar că noi acolo trebuie să investim mai mult în copii, să îi atragem, să oferim burse.
ISE: Cum apreciați că a evoluat învățământul economic superior la Constanța în ultimii 28 de ani?
Nicolae Istudor: Științele economice au evoluat extraordinar de bine. Am avut în ultimul timp, dacă nu mă înșel, și vreo trei teze de abilitare în Academia de Studii Economice pentru colegii noștri de la Constanța,. Teze foarte bune. Colegii sunt foarte buni. Au o gândire pozitivă. Gândirea pozitivă în România, la această vreme, o găsești greu în centrele universitare. Aici este gândire pozitivă, și asta mă bucură cel mai tare.
Vă dați seama, în momentul în care ți se propune să primești propuneri de Doctor Honoris Causa, și am mai primit, le accepți sau nu le accepți. Aici am acceptat pentru că este o universitate sănătoasă, care crește pe o bază sănătoasă și se dezvoltă. Și pentru domnul rector toată lauda, pentru că l-am văzut la Consiliul Național al Rectorilor, este foarte atent la ce se discută acolo, intervine când trebuie și cum trebuie, cu idei foarte concrete și nu bătând câmpii, așa cum fac unii și alții. Constanța, din punct de vedere al științelor economice, stă foarte bine.
ISE: Cum arată relația dintre ASE București și Universitatea Ovidius? Există parteneriate între cele două instituții?
Nicolae Istudor: Foarte bună. Vreau să vă spun că avem un parteneriat chiar și de cazare – angajații noștri vin la mare și cei de la Constanța merg la București. Avem acum și un nou centru de pregătire profesională continuă la Predeal. I-am propus domnului rector să extindem parteneriatul, ca să vină angajați și acolo, la Predeal, să se odihnească după atâta muncă.
ISE: Care este mesajul dumneavoastră pentru comunitatea academică din care dumneavoastră faceți parte, de astăzi, prin titlul de Doctor Honoris Causa?
Nicolae Istudor: Îmi doresc ca întreaga comunitate să rămână la fel de unită. Să trateze problemele la fel de serios cum le-au tratat până acum. Pentru că, astfel, cu siguranță vor reuși. Împreună, tot sistemul de învățământ ar trebui, în aceste vremuri, să fim uniți. Este un mesaj de unitate în primul rând. Cu unitate și seriozitate vom reuși în tot ceea ce ne dorim și în orice condiții de finanțare. Ați văzut, universitățile puternice n-au dat faliment și nu vor da. Universitatea Ovidius are toate premisele de a se dezvolta. De altfel, ați văzut că și în clasamentul acesta la nivel național Universitatea din Constanța este foarte bine văzută. Și din punct de vedere al finanțării am văzut că stă bine, raportat cu celelalte universități, cu media României. Este o universitate serioasă care este creată pe baze temeinice.
Mulțumesc comisiei care a analizat și a aprobat să mi se acorde acest titlu. Mă onorează. Eu nu fac nimic din obligație, dar de data asta trebuie să spun că voi fi un om de bază al comunității Universității Ovidius din Constanța. Se pot baza pe mine ca pe un angajat de-al lor. Voi răspunde cu mare drag la tot ceea ce mi se solicită.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
