În 27 iunie a.c., Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal, în rechizitoriul căruia procurorii DNA Constanța au reținut că ”activitatea inculpatului a avut consecințe serioase asupra securității naționale”.
Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța nu a acceptat caracterul irevocabil al deciziei magistraților și a apelat la o cale extraordinară de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În recursul formulat la ÎCCJ, Nicușor Constantinescu a ales să fie reprezentat de avocatul Alina Bica, drept pentru care a angajat-o pe fosta șefă a DIICOT să-i reprezinte interesele în fața instanței. Alina Bica este la rându-i inculpată și trimisă în judecată de procurorii DNA în mai multe dosare cu răsunet.
Alina Bica este judecată pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP, alături de Gheorghe Stelian, Dorin Cocoș, Alin Cocoș și Sergiu Diacomatu și într-un alt dosar în care este judecată și retrocedarea a 25 de hectare din municipiul Constanța.
Bica îl mai reprezintă și pe omul de afaceri Călin Pop în dosarul în care este judecat primarul Brașovului, George Scripcaru.
În luna martie, Alina Bica explica de ce se reprezintă singură în instanță și de ce vrea să practice meseria de avocat: „Am mai spus și cu alte ocazii, trebuie să îmi câștig existența. Nu am ce face, trebuie să îmi câștig existența. Este o experienţă nouă, încerc să mă adaptez la ea. Îmi place meseria de avocat. Dacă ştiam cum este meseria de avocat aş fi încercat mai demult”, a declarat Alina Bica la ieşirea de la instanţă, citată de mediafax.ro.
Alina Bica a fost, pentru câteva luni, speranța tuturor inculpaților acuzați de abuz în serviciu atunci când a invocat o excepție pe care ÎCCJ a trimis-o la Curtea Constituțională în luna februarie 2016. Episodul a împărțit opinia publică în două tabere: una care susținea că pedepsele pentru abuzul în serviciu sunt neverosimil de aspre și una care pleda pentru menținerea actualelor prevederi legislative.
Din momentul ridicării excepției în dosarul Bica, Nicușor Constantinescu a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a amâna o decizie definitivă în procesul dosarului CMZ sperând că decizia CCR îi va fi favorabilă lui și celor aproape 1000 de inculpați cercetați de DNA pentru abuz în serviciu.
Fostul președinte al CJC a jonglat cu internările în secțiile medicale din Spitalul Județean Constanța, unul dintre fiefurile sale, invocând diverse probleme medicale și a făcut circ în sala de judecată la fiecare înfățișare, acuzându-i pe judecători de ”tentativă de omor repetat”.
Avocații lui Nicușor Constantinescu au depus și cereri de strămutare a dosarului de la Curtea de Apel Constanța, de recuzare a completului de judecată ori de ridicare a controlului judiciar în încercarea, reușită în cele din urmă, de a amâna decizia instanței până la soluționarea excepției invocate de Alina Bica.
CCR nu a adus schimbări semnificative cu privire la definirea abuzului în serviciu, iar Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare. Ulterior, a ales o cale de atac extraordinară apelând la serviciile Alinei Bica, cea care i-a fost călăuză și în demersul împotriva abuzului în serviciu.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a fost făcută publică o serie de fotografii în care Alina Bica era surprinsă la shopping în Paris alături de Elena Udrea (la acea vreme, candidatul PMP pentru funcția de președinte) și Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții. După apariția fotografiilor, Elena Udrea a recunoscut prietenia cu fosta șefă a Crimei Organizate.
Ulterior, începutul anului 2015 a zguduit din temelii scena politică, Elena Udrea a fost reținută și arestată de procurorii DNA, moment în care descendentul politic al lui Traian Băsescu a detonat cele două mandate ale acestuia vorbind despre ”un sistem mafiot” și ”războiul dintre servicii secrete”, dar și despre Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, și Florian Coldea, directorul adjunct al SRI, ca fiind cei care ”înscenează” dosarele penale.
La doar câteva zile, Nicușor Constantinescu sărea în apărarea Elenei Udrea, iar aceasta s-a transformat rapid din „mâna dreaptă a dictatorului Băsescu“, în „victima noului regim controlat de aripa Coldea-SRI și DNA-Kovesi care o vor aresta printr-un abuz al poliției politice“.
Câteva luni mai târziu, Elena Udrea, sosită în vacanță la mare, recunoștea jurnaliștilor constănțeni că s-a întâlnit la o cafea cu Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre și că au discutat despre stațiunea Mamaia, administrație și proiecte. Toți trei au fost nevoiți să își petreacă vara pe litoralul românesc din cauza problemelor penale și a controlului judiciar care nu le permitea să părăsească țara. Tot atunci, Elena Udrea i-a lăudat pe foștii ”rivali” politici, declarând jurnaliștilor de la adevarul.ro: „Din păcate, constat că Mamaia nu mai arată ca anul trecut, eu nu am fost fan Radu Mazăre, dar se vede lipsa primarului. Şi în oraş, din ce am înţeles, se vede că nu mai există autoritate la primărie. Din acest punct de vedere, îl regret pe Radu Mazăre, care indiferent că ne plăcea sau nu, atrăgea mulţi turişti în staţiune (…) Ca oameni de administraţie am avut proiecte comune, iar marile proiecte pentru Constanţa le-am semnat eu în mandatul meu cu Nicuşor Constantinescu sau cu Radu Mazăre. M-am bucurat că am putut sta de vorbă cu dânşii şi am băut o cafea”.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Nicușor Constantinescu în șase dosare penale, iar până acum, în trei dintre acestea, a primit pedepse însumând 26 de ani de închisoare:
1. Subfinanțarea Centrului Militar Zonal (condamnare definitivă la 5 ani de închisoare, recurs care se judecă la ÎCCJ);
2.Dosarul ”împăduririlor”, în care Constantinescu este cercetat alături de fostul director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (condamnare de 15 ani cu executare, în primă instanță);
3. Dosarul prejudiciului de peste 30 de milioane de lei în dauna Consiliului Județean Constanța și de peste 1 milion de lei în dauna statului român (condamnare de 6 ani cu executare, în primă instanță);
4. Dosarul fundațiilor Thalia și Fantasio;
5. Dosarul elicopterului SMURD prăbușit în Siutghiol;
6. Dosarul retrocedărilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
