În cel mai recent raport de audit întocmit de Curtea de Conturi, cu nr. 14861/15.07.2015, privind situațiile financiare pentru anul 2014 la UAT Județul Constanța, inspectorii au constatat mai multe deficiențe, după cum urmează în continuare:
1. Prima neregulă sesizată de inspectori a fost neînregistrarea creanței fiscale provenite din impozitul pe profit și datorată de SC RAJA SA către Consiliul Județean Constanța. Altfel spus, SC RAJA SA avea obligația de a plăti impozit pe profit la bugetul local al județului Constanța, însă regia de apă nu a depus declarații cu privire la impozitul pe profit datorat trimestrial și nici alte documente din care să rezulte suma datorată CJC, conform documentului emis de Curtea de Conturi. În consecință, CJC nu a stabilit și nici nu a făcut publică valorea creanței fiscale, deci, implicit, nu a urmărit încasarea acesteia.
2. Nici afacerea ”Cornul și Laptele” nu a fost trecută cu vederea de inspectorii Curții de Conturi. Conform raportului, diversificarea programului Lapte-Corn nu poate depăși limita maximă de 33%, fapt nerespectat de CJC, având în vedere că în anii școlari 2012-2013 și 2013-2014 produsele derivate din lapte au fost livrate în procent de 88%, respectiv 70%. Inspectorii au constatat că la nivelul județului Constanța nu a existat o evidență centralizată a produselor recepționate de către instituțiile de învățământ. Acestea fiind zise, plata facturilor pentru produsele livrate s-a efectuat numai în baza datelor prezentate de furnizor, fără a exista posibilitatea de verificare cu produsele recepționate de fiecare instituție de învățământ deși în conformitate cu legea, CJC avea obligația să urmărească și să verifice buna desfășurare a procesului de aprovizionare și condițiile igienico-sanitare privind distribuțita către elevi a produselor lactate și de panificație. și asta în condițiile în care, în cadrul UATJ Constanța există un serviciu de sănătate și un compartiment de control care, însă, nu au primit atribuțiuni pentru urmărirea și verificarea programului ”Cornul și Laptele”. Tot aici, inspectorii Curții de Conturi au reținut și faptul că CJC a distribuit și brânză topită, ca derivat din lapte, deși, conform OG 96/2002, se pot furniza doar următoarele produse derivate din lapte: iaurt, lapte bătut, sana sau chefir.
3. Acordarea burselor lunare acordate de CJC pentru premianții din județul Constanța, din mediul rural, clasele V-VIII, dar și celor admiși la liceu, prezintă, de asemenea, deficiențe taxate de Curtea de Conturi. Inspectorii au constatat că bursele aferente anului 2012-2013 au fost înregistrate și plătite în anul 2014, cele din 2014 au fost înregistrate și plătite în 2015, iar unele dintre bursele aferente anului trecut nu au fost înregistrate și plătite nici până în prezent. Pe de altă parte, și plata efectivă a burselor prezintă nereguli. Astfel, s-a constatat că a fost stabilit un număr de 4-5 persoane din instituție care s-au deplasat cu statele de plată și sumele respective la fiecare unitate de învățământ. În multe situații, statele de plată au fost semnate indescifrabil de către o persoană din cadrul unității școlare, fără ca ulterior să fie comunicată CJC situația privind datele de identificare și semnăturile de primire ale beneficiarilor. Mai mult decât atât, din documentele prezentate de CJC Curții de Conturi s-a constatat că, ulterior, nu s-a solicitat un raport privind modul în care a fost efectuată plata burselor (ex: seriile și numerele cărților de identitate, semnăturile beneficiarilor etc). Nu în ultimul rând, s-a constatat și faptul că la registrul de casă al UATJ Constanța sunt anexate ca documente justificative state de plată care nu sunt semnate, deși sumele apar ca fiind plătite.
4. Investiția ”Pepiniere” este o altă inițiativă marca CJC unde au fost semnalate nereguli. În perioada 2010-2014 acest proiect a fost implementat în lipsa documentației tehnico-economice, care ar fi trebuit stabilită pe baza necesității și oportunității realizării acestui proiect și care ar fi trebuit să cuprindă soluțiile funcționale, tehnologice, constructive și economice. Pe de altă parte, nu a fost întocmit nici proiectul tehnic, așadar, în lipsa unui deviz general, nu se cunoaște valoarea totală a cheltuielilor necesare realizării obiectivului de investiții sau a cheltuielilor asimilate investiției.
5. În raportul Curții de Conturi mai sunt menționate și deficiențele existente în organizarea sistemelor de control intern, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în sensul că nu au fost actualizate modalitățile de comunicare între principalele departamente din cadrul instituției.
6. CJC nu a efectuat reevaluarea activelor corporale (terenuri și clădiri) la sfârșitul anului 2014, conform prevederilor legale.
7. O altă problemă sesizată de Curtea de Conturi a fost constatată în urma verificărilor la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța. În urma analizării plății transportului interurban, s-a constatat că există multe bilete de transport care nu au menționată data la care s-a efectuat deplasarea și, în consecință, inspectorii nu au putut verifica îndeplinirea mai multor condiții legale în temeiul cărora plata putea fi efectuată.
8. Un alt punct fierbinte pe lista neagră a inspectorilor Curții de Conturi este reprezentat de cheltuielile de personal. Între acestea inspectorii reclamă faptul că au fost încheiate convenții civile de prestări servicii cu persoane fizice care au ca obiect prestarea unor servicii de consultanță în domenii care sunt aceleași cu cele ale persoanelor angajate în cadrul CJC și care sunt prevăzute și în regulamentul de organizare și funcționare, dar și în fișa postului. Astfel, s-a constatat că CJC a încheiat două convenții civile de prestări servicii care au ca obiect solicitarea unor servicii de consultanță, pe probleme de sănătate, în ceea ce privește unitățile sanitare ale căror management de asistență medicală a fost preluat de CJC, dar și servicii de consultanță în domeniul managementului instituțiilor și evenimentelor culturale. Problema este că, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al aparatului de specialitate din cadrul CJC, insituția condusă acum de vicepreședintele Cristinel Dragomir are deja prevăzută o Direcție de Coordonare Instituții Subordonate care, în anul 2014, a avut un număr de 20-24 de posturi încadrate cu personal. Altfel spus, pentru segmentul sănătății, CJC are prevăzut un serviciu cu 7 angajați, iar pentru segmentul cultural CJC are prevăzut un serviciu cu alți 7 angajați. Toți cei 14 sunt plătiți din bani publici pentru a-și îndeplini sarcinile pentru realizarea cărora CJC a mai încheiat alte contracte de prestări servicii, plătite tot din fonduri publice.
9. Tot în categoria plăților nelegale, Curtea de Conturi mai trece în revistă și efectuarea de plăți nejustificate reprezentând servicii de consultanță financiar-contabil. Mai precis, în anul 2014, Consiliul Județean Constanța a încheiat un contract cu un birou expert contabil pentru servicii de consultanță financiar-contabilă în vederea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi într-un raport anterior, contractul fiind semnat doar de președintele CJC de la acea vreme, Nicușor Constantinescu. De asemenea, CJC a încheiat un contract de prestare servicii pentru asistență financiară în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, iar inspectorii au sesizat faptul că s-au efectuat plăți nelegale cu această destinație, în condițiile în care din documentele anexate la ordinele de plată nu rezultă concret serviciile prestate, dimensionarea și recepția acestora. Totodată, CJC a încheiat un contract de prestări servicii pentru servicii de asistență financiară, în condițiile în care instituția are în structura organizatorică o direcție generală economico-financiară, serviciu buget și serviciu financiar, dar și personal de specialitate cu atribuțiuni în domeniul financiar contabil. În concluzia Curții de Conturi, CJC a efectuat, în 2014, plăți nelegale cu această destinație, deși în documentele anexate la ordinele de plată nu rezultă concret serviciile prestate, dimensionarea și recepția acestora.
10. Un alt segment sensibil pentru CJC este reprezentat de plățile nejustificate pentru serviciile de comunicare și relații publice. Curtea de Conturi a remarcat faptul că s-au efectuat plăți nejustificate pentru astfel de servicii, în condițiile în care în organigrama CJC există un compartiment de comunicare, prevăzut cu un post de inspector cu studii superioare. Pe deasupra, ordonatorul de credite al CJC a semnat contractele respective pe propria răspundere, fără acordul compartimentelor de specialitate, deși exista și un compartiment de comunicare, dar și un inspector încadrat, iar atribuțiile acestuia acoperea problematica specifică segmentului.
11. Bomboana de pe coliva CJC este pusă de angajarea cheltuielilor și efectuarea plăților fără a fi respectată OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare, reprezentând servicii de consultanță juridică. Culmea tupeului este atinsă de Nicușor Constantinescu care, conform raportului Curții de Conturi, semnează contractele de consultanță juridică, pe o perioadă de 3 ani, fără viza compartimentelor de specialitate și fără viza pentru controlul financiar preventiv. Mai mult decât atât, au fost emise facturi lunar, de către prestatori, fără să rezulte în mod concret care au fost serviciile prestate. Astfel, inspectorii au constatat nelegalitatea angajării de cheltuieli și efectuării de plăți pentru serviciile de consultanță juridică în situația în care nu au fost temeinic justificate și aprobate prin hotărâri ale CJC, iar facturile nu au fost justificate cu rapoarte din care să rezulte ce servicii au fost prestate.
12. Lista neregulilor constatate de Curtea de Conturi continuă cu angajarea și plata nejustificată a unor sume reprezentând consultanța în domeniul sportiv și recreațional. Pe scurt, CJC a încheiat contractul de prestări servicii nr. 15494/30.07.2013, având ca obiect ”consultanța în domeniul sportiv și recreațional” în condițiile în care majoritatea activităților raportate nu are nicio legătură cu activitățile și atribuțiile instituției definite prin Legea 215/2001 privind administrația publică locală.
13. Din categoria ”Țara arde și baba se piaptănă”, punctăm: plata nejustificată a unor sume pentru servicii de întocmire a unui studiu de piață privind realizarea unei analize economico-financiare și a managementului forței de muncă la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Nici măcar Curtea de Conturi nu a reușit să afle care au fost scopul sau obiectivele urmărite de CJC în momentul în care a plătit un studiu de piață privind realizarea unei analize economico-financiare și a managementului forței de muncă la MINAC. Mai mult, din verificarea documentelor, inspectorii au constatat că nici oferta prestatorului nu este clară, iar obiectul contractului ”oscilează între studiu de piață, analiză economico-financiară și managementul forței de muncă, iar în final concluziile și recomandările raportului sunt de fapt atribuțiile managementului instituției subordonate (MINAC)”. Pe scurt, concluziile și recomandările raportului plătit din bani publici reprezintă aspecte de ordin general, evident cunoscute și de managementul muzeului, și de CJC și care nu au nicio valoare practică pentru activitatea celor două instituții. În mod hilar, studiul respectiv înștiințează CJC care sunt veniturile muzeului, cheltuielile de personal și numărul de personal încadrat, ori faptul că postul de contabil șef al muzeului nu este ocupat de mai mulți ani.
14. Tot pe lista plăților nelegale sunt trecute și serviciile de informare, reclamă și publicitate. Curtea de Conturi a constatat că în anul 2014 CJC a efectuat plăți reprezentând cheltuieli cu reclama și publicitatea unor informații care nu fac parte din cadrul informațiilor de interes public și transparența decizională. Mai mult decât atât, Curtea de Conturi a sesizat că legislația prevede ca asigurarea accesului la informațiile de interes public general se va face prin afișare sau publicare și nu prin filmări. Mențiunea a fost trecută în raport având în vedere că CJC a efectuat plăți pentru informarea și promovarea instituției pe canale TV pentru o perioadă de patru ani. Tot aici, CJC a angajat plăți pentru servicii de promovare a turismului constănțean și a județului Constanța pe internet. Conform anexei la contract, serviciile constau în consultanța, designul, realizarea paginilor eveniment și transferul acestora pe internet, întreținerea site-ului și promovarea acestuia în afara țării, fără alte detalii la natura și cantitatea serviciilor din care să rezulte valoarea facturii. Curtea de Conturi concluzionează că s-a procedat nelegal la decontarea cheltuielilor reprezentând articole de presă, asigurarea spațiului de emisie și difuzarea pe canale TV de spoturi publicitare, reportaje precum și realizarea și întreținerea unui site de promovare a turismului pe internet.
15. ”Consumăm produse românești”, un slogan cu care fostul șef CJC a câștigat capital electoral, dar care pălește în fața Curții de Conturi având în vedere că inspectorii acesteia au constatat nelegalitatea angajării de cheltuieli și a efectuării de plăți fără documente justificative. Altfel spus, nu se poate confirma recepția cantitativă și calitativă și nici sortimentele contractate și furnizate. Facturile furnizorului au fost acceptate la plată, operate direct pe cheltuielile instituției în lipsa notelor care ar fi putut să ateste intrarea lor în gestiunea CJC și fără documente legale de consum din care să rezulte utilizatorul și semnătura acestuia de primire.
16. Un alt punct ”fierbinte” în raportul Curții de Conturi este reprezentat de faptul că au fost plătite din bugetul CJC amenzi civile, despăgubiri, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită. În fapt, în urma verificărilor s-a constatat, printre altele, că o parte dintre amenzile civile comunicate spre executare la AJFP Constanța au fost înregistrate inițial pe numele debitorului persoană fizică Nicușor Constantinescu, iar ulterior au fost transferate în contul persoanei juridice Consiliul Județean Constanța, care, în cele mai multe cazuri nu a formulat contestație la executare și a achitat amenzile în cauză. Culmea tupeului atinsă de Nicușor Constantinescu este că peste 90% din sumele plătite de instituție în această speță sunt reprezentate de amenzile judiciare aplicate de instanțe pentru necomunicarea în termen a unor documente, cum ar fi certificate sau autorizații, necesare soluționării unor cauze de contencios administrativ. Curtea de Conturi subliniază: ”Actul normativ menționat reține culpa în sarcina conducătorului autorității publice, sau persoanei obligate și nu entității publice ca persoană juridică, motiv pentru care UATJ Constanța, deși a fost supusă executării și plății din resurse financiare publice, trebuia să conteste executarea silită, iar în cazul în care amenzile au fost executate silit sau acceptate la plată, era necesară cercetarea administrativă, identificarea persoanelor vinovate de necomunicarea documentelor solicitate de instanțe și stabilirea răspunderii materiale a acestora”.
17. Un alt aspect sesizat de Curtea de Conturi face referire la o zonă care i-a adus fostului președinte al CJC, Nicușor Constantinescu, începutul sfârșitului: Centrul Militar Zonal Constanța. Astfel, inspectorii instituției au constatat plata nejustificată și înregistrarea pe cheltuielile instituției a unor sume cu titlul de penalizări de întârziere la plată a utilităților facturate CMZ. Deși Centrul Militar Zonal Constanța a întocmit mai multe referate prin care a solicitat CJC plata utilităților necesare funcționării instituției, acesta nu a dat curs solicitării, caz în care furnizorii au perceput penalizări de întârziere conform contractelor încheiate: ”Având în vedere că plățile efectuate nu sunt în legătură cu scopul și atribuțiile instituției, înregistrarea penalizărilor de întârziere nu trebuia efectuată în conturile de cheltuieli ale acesteia și pe cale de consecință trebuiau identificate cauzele și persoanele vinovate de situația creată”.
18. Printre ultimele nereguli sesizate de Curtea de Conturi se numără și efectuarea de plăți nelegale pentru finanțarea unor acțiuni cultural/sportive. Astfel, s-a constatat că în anul 2014 din bugetul CJC au fost efectuate plăți, pe baza unor referate, pentru acțiuni cultural-sportive în baza unor hotărâri ale CJ din anii 2012 și 2013, nerespectându-se prevederile legale în vigoare privind acordarea unor finanțări nerambursabile din fonduri publice către asociații sau cluburi sportive.
19. O altă problemă trecută în revistă de inspectorii Curții de Conturi este faptul că au fost angajate, lichidate, ordonanțate și plătite nelegal sume importante pentru solarii achiziționate în afara programului sau care nu au fost identificate în teren. Din documentele prezentate de CJC către Curtea de Conturi rezultă că unei gospodării i-a revenit mai mult de un solar, respectiv între 2 și 6 solarii deși, conform programului CJC fiecare gospodărie trebuia să primească un singur solar complet echipat. De asemenea, s-a constatat că au fost distribuite solarii unor instituții publice care, prin natura activităților desfășurate, nu corespundeau cu scopul și obiectivele Programului CJC. Totodată, inspectorii Curții de Conturi nu au identificat 11 solarii în teren. Ba mai mult decât atât, cele identificate nu corespundeau caracteristicilor tehnice din oferta furnizorului, neavând nici dimensiunile, nici dotările menționate în propunerea tehnică.
Consiliul Județean Constanța, coordonat acum de vicepreședintele Cristinel Dragomir, fosta mână dreaptă a lui Nicușor Constantinescu, alături de Cristian Darie, mult mai apropiat fostului președinte, este obligat de Curtea de Conturi să remedieze toate deficiențele până pe 29 februarie 2016. Altminteri, primăvara anului viitor le va aduce acestora în ajunul alegerilor un binemeritat mărțișor-bombă.
Citește raportul complet aici:
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
