A devenit deja o tradiţie ca, la începutul anului, când societatea românească este încă buimăcită de pe urma lungilor sărbători de iarnă, asistentul secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, sa vină la Bucureşti.
De data aceasta, contextul politic este schimbat: un nou preşedinte ales şi învestit, un prim ministru care a pierdut alegerile dar care nu doreşte să plece de la guvernare, un nou partid de dreapta, PNL, care se pregăteşte pentru Palatul Victoria şi, deloc cel mai important, un pact între partide pentru asigurarea unui coeficient de 2% din PIB pentru sectorul Apărării, recomandare expresă şi recentă a NATO şi a Casei Albe.
Înaltul oficial american a dorit, cel mai probabil, să reglementeze o situaţie destul de excentrică, relevată de amiciţia călduroasă dintre preşedintele Klaus Iohannis, învestit cu încredere în lupta pentru transparenţă decizională, întărirea statului de drept şi asigurarea stabilităţii alianţelor strategice externe şi prim ministrul Victor Ponta. Guvernul PSD, amendat de repetate ori de comunitatea internaţională pentru derapajale antidemocratice, survenite după lovitura de stat parlamentară din iulie 2012, nu mai inspiră nici încredere, nici apetenţă pentru colaborare. De altfel, Victoria Nuland a spus-o destul de direct: este nevoie de un nou început, de o schimbare rapidă şi de recredibilizare. Faptul că de data aceasta Victor Ponta nu a mai plecat din ţară, cum a făcut-o în ianuarie 2014, nu l-a exonerat, cel mai sigur, de răspunderile formulate de la Washington.
Sarcinile trasate de la Casa Albă pentru anul politic românesc sunt extrem de ambiţioase: continuarea luptei anticorupţie, stabilitatea instituţiilor interne, alcătuirea şi votarea unei noi legi electorale. Parteneriatul strategic cu SUA, în schimb, se poate diversifica şi în plan economic şi financiar atâta vreme cât combaterea corupţiei- temă perenă a discursului american- va face parte din strategia de securitate naţională a României. A fost abordată şi o temă foarte sensibilă, care va declanşa reacţii emoţionale şi instituţionale la Bucureşti dar care va fi tranşată, în cele din urmă, în spiritul recomandărilor de peste Atlantic. Aşa- numita „Lege Big Brother”, adică preluarea controlului corespondenţei private şi instituţionale, a fost o solicitare directă a Victoriei Nuland. Cartelele preplătite pentru telefonia mobilă ar urma să fie vândute doar pe baza datelor din cartea de identitate iar utilizatorii ar putea fi lesne reperaţi în cazul unor evenimente tragice. Până acum, o parte a clasei politice, mass-media şi, mai ales, Curtea Constituţională au dat un refuz acestei cerinţe şi este greu de întrevăzut o armonizare a intereselor de securitate cu argumentele emoţionale. Momentul acela va veni, însă.
Cadoul clasei politice de la Bucureşti pentru vizita Victoriei Nuland este impresionant doar la prima vedere şi, în bună măsură, doar pentru cei neavizaţi. Finanţarea Apărării României cu 2% din PIB nu este o opţiune atât de îndrăzneaţă atâta vreme cât, pentru 2015, procentul trece de 1,7%. Chiar şi aşa, SUA şi-au luat măsuri clare de precauţie în faţa eternelor promisiuni româneşti. În aceeaşi zi, la Bucureşti, a poposit şi ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, care a avut o abordare similară cu a demnitarului de la Washington.
Desantul diplomatic americano-britanic stabileşte, astfel, câteva reguli de fier pentru politica româneacă în acest an. Schimbarea stabilită la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 este definită drept una strict internă. Relaţiile strategice cu SUA, Marea Britanie şi NATO vor deveni, aproape sigur, absolut prioritare şi chiar mai strânse decât în deceniul lui Traian Băsescu, atâta vreme cât ameninţarea Rusiei la Marea Neagră şi în Europa de Est va continua. Nemulţumirea Victoriei Nuland în legătură cu lentoarea unor reforme interne nu poate fi interpretată mai mult ca o mustrare pentru coabitarea pupăcioasă dintre Cotroceni şi Palatul Victoria şi ca pe o invitaţie la o schimbare şi o reformare profundă a clasei politice.
În mod limpede, în cele câteva ore petrecute la Bucureşti, Victoria Nuland a dat semnalul constituirii unui nou guvern. Lista miniştrilor, însă, va fi alcătuită în România.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
