Îți place să călătorești? În weekendurile de vară preferi să dai o fugă la mare, să te bronzezi și să faci o baie? Sau la munte, să te răcorești și să te bucuri de aerul curat? Iarna abia aștepți să simți zăpadă proaspătă scrâșnind sub tălpi, să schiezi și să te dai cu placa? Sau să te plimbi pe plaja pustie și să înțelegi de ce anticii au botezat-o Marea Neagră? Ei, da, ar fi plăcut să îți petreci așa sfârșiturile de săptămână, fie că e vară, toamnă, iarnă sau primăvară. În fiecare anotimp, marea are culoarea și frumusețea ei aparte, iar muntele va fi fermecător întotdeauna, fie că e frig sau cald.
Doar că, în ultimii 10 ani, schimbările climatice au cunoscut o evoluție bruscă și radicală, în așa fel încât niciun anotimp nu mai e previzibil. Nici temperaturile, nici fenomenele meteorologice nu mai pot fi garantate de luna în care ne aflăm. Mai rele decât atât sunt schimbările bruște de temperatură. Mai ales în perioada rece a anului, diferențele pot ajunge și la 20 de grade, de la o zi la alta.
Spre exemplu, în ultimii ani, la Constanța nu a mai nins deloc în luna decembrie, iar temperaturile au fost extrem de ridicate. În loc de Crăciun, constănțenii se simțeau de parcă urmau să sărbătorească Paștele. Așa se face că în 20 decembrie 2017 s-au înregistrat 30 de grade pe litoralul Mării Negre, iar soarele puternic și-a făcut simțită prezența mai multe zile la rând.
Apoi, anii 2015 și 2016 ne-au adus, în toată țara, cele mai călduroase luni de februarie din ultimii 60 de ani, cu temperaturi de 22-25 de grade.
Nu în utimul rând, în luna martie 2018, variațiile de temperatură au fost extrem de mari și dese. De mai multe ori în prima lună a primăverii, termometrul arăta într-o zi -20 de grade, iar a doua zi 10 grade.
Apoi, nu mai departe de acum câteva zile, la 23 iunie, în Făgăraș a nins astfel încât, pe anumite porțiuni, stratul de zăpadă a ajuns și la 4 centimetri. În aceeași zi, pe litoral era emis un cod galben de vânt, valurile atingeau 2 metri, iar temperaturile scăzuseră de la 32 la 18 grade.
Pe de altă parte, în 18 mai, când toți se pregăteau de plajă, vremea i-a luat prin surprindere pe localnicii și turiștii din Harghita și un strat gros de zăpadă s-a așternut peste localitate, iar temperaturile au coborât până la limita înghețului.
În septembrie anul trecut, când turiștii încă se mai bucurau de plajă și soare pe litoral, în Banat cădea o ninsoare năprasnică – după trei zile în care temperaturile de vară răsfățau din plin regiunea.
Tot anul trecut, dar în 20 aprilie, când toată lumea se aștepta ca primăvara să se instaleze și să ne poarte spre anotimpul călduros, în mai multe orașe din țară, din afara cercului carpatic, a nins puternic, autoritățile locale și șoferii au fost luați prin surprindere, iar problemele din trafic nu au întârziat să apară: circulație îngreunată, accidente, nervi și mult timp pierdut în București, Iași, Olt, Caransebeș și în celelalte regiuni unde zăpada s-a așternut chiar în mijlocul primăverii.
Toate aceste lucruri, care ar fi părut greu de crezut în urmă cu 100 de ani, sunt astăzi posibile din cauza poluării excesive și a consumerismului sălbatic, un fenomen strâns legat de distrugerea mediului înconjurător. La nivel mondial, fenomenul este atât de îngrijorător încât liderii celor mai influente țări din lume se întâlnesc anual pentru a încerca să remedieze efectele nocive ale poluării și să aplaneze schimbările climatice. Nu mai departe de acest lucru, discuțiile despre schimbările meteorologice anormale și fenomenele extreme sunt o prioritate la nivel internațional, astfel încât, pe agenda principalilor actori politici, poluarea ocupă același loc cu terorismul, imigrația și comerțul mondial. Summitul liderilor G7, Acordul de la Paris sau conferințele ONU sunt doar câteva dintre cele mai importante organisme în cadrul cărora se pun în discuție cu prioritate problemele referitoare la climă, poluare și mediul înconjurător.
În România cel puțin, în întreaga țară, toate aceste schimbări pot fi observate la trecerea dintre trimestrele anului. În ultimii ani pare că cele 4 anotimpuri s-au contopit în două, unul cald și unul rece, și că toamna și primăvara sunt doar paranteze scurte, uneori inexistente, ale verii și iernii. De multe ori, trecerea de la perioada caldă la cea rece se face brusc și ne ia mai mereu pe nepregătite. Și pe noi, și pe autorități.
Ce ne rămâne de făcut în acest caz? Cum facem să nu ne compromitem total un weekend în care vremea ne ia prin surprindere și ne dă planurile peste cap, chiar în timp ce suntem pe drum spre munte? Sau spre mare? Nu ne rămân prea multe lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să ne responsabilizăm și să conștientizăm amploarea efectelor nocive ale poluării asupra mediului înconjurător. Care, iată, ne afectează pe toți. Și fiecare dintre noi ar trebui să contribuie în fiecare zi la protejarea naturii, fie prin colectarea selectivă a deșeurilor, fie prin gunoaiele pe care n-ar trebui să le aruncăm unde ne este comod, ci unde sunt spații amenajate, sau prin grija sporită față de apele și spațiile verzi din jurul nostru.
Apoi, dacă ne dorim o vacanță reușită chiar și când vremea ne joacă feste, trebuie să ne asigurăm că avem alături de noi doar persoane dragi, cu care ne simțim bine oriunde, fie că plouă, ninge sau e arșiță. E important și să avem la îndemână o hartă cu obiective de vizitat sau, dacă suntem dependenți de telefonul mobil, să căutăm aplicații care ne pot îndruma cum să ne petrecem timpul liber în locul pe care l-am ales ca destinație turistică – în cazul în care vremea ne-a dat peste cap planurile și soarele s-a ascuns, dacă suntem pe litoral, sau nu avem zăpadă, dacă am ajuns la munte.
Și, nu în ultimul rând, trebuie ca tot timpul să ne asigurăm că, în orice plecare la drum lung, noi, familia și prietenii noștri suntem în siguranță indiferent de anotimp, nicio schimbare bruscă a vremii nu te poate lua prin surprindere și nu-ți poate compromite vacanța.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
