Libertatea cuvântului și o presă liberă au fost unele dintre marile câștiguri obținute de români în urma Revoluției din 1989. După aproape cinci decenii de informație controlată de stat și de știri libere ascultate temător, cu radioul sub pernă, românii aveau, în sfârșit, acces neîngrădit la informații. Încrederea în presă era la cote uriașe – peste 80%, arată Panorama.
Trei decenii mai târziu, doar unu din trei români spune că mai are încredere în mass-media. Cum am ajuns aici? Ce rol a jucat finanțarea în această scădere a încrederii și care este „prețul corect” al informației oneste în slujba cetățeanului?
În continuarea seriei despre istoria presei libere de la noi, ne uităm cum s-a transformat finanțarea presei românești în ultimele trei decenii și cum am căzut în capcana click-urilor și a finanțării nemarcate făcute din bani publici.
Retrasăm, în tușe groase, această istorie cu ajutorul oamenilor care au fost „pe baricade” încă din anii ’90, dar și cu cei care au pus umărul, în ultimii ani, la crearea unor proiecte de presă independentă, precum Recorder sau, un exemplu din presa locală, Info Sud-Est.
- Citește articolul complet pe Panorama.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
