G4Media și Info Sud-Est au susținut, luni, dezbaterea “Tinerii acționează împotriva știrilor false”, în prezența a aproape 120 de elevi și studenți. Evenimentul, susținut de Ambasada Țărilor de Jos, a fost găzduit de Universitatea ”Ovidius” din Constanța. Partenerii conferinței au fost Facultatea de Istorie și Științe Politice, Facultatea de Litere – specializarea Jurnalism și Asociația Elevilor din Constanța.
Dezbaterea a pornit de la o serie de exemple recente și identificând unele dintre cele mai comune modalități de creare și răspândire a știrilor false, actorii principali implicați, scopurile acestor tentative de dezinformare și modalități în care ele pot fi combătute.
Cristian Andrei Leonte (reporter ISE/ G4Media) a vorbit despre importanța implicării tinerilor în depistarea și combaterea știrilor false, feomen care se află în prezent în creștere în contextul recentelor crize precum pandemia COVID-19 sau războiul din Ucraina.
Co-moderator al dezbaterii, lectorul universitar dr. Gabriel Stelian Manea, de la Facultatea de Istorie și Științe Politice, a notat pericolul pe care îl poate reprezenta un jurnalist cu intenții maligne prin folosirea dezinformării ca armă pentru a manipula publicul, folosindu-se de vulnerabilitățile oamenilor.
Importanța acestui subiect, a precizat profesorul, este reiterată de faptul că universități de renume din lume au început deja să ofere cursuri complete despre fenomenul știrilor false și impactul acestora, ceea ce semnifică că pericolul identificat în cursul conferinței începe să fie semnalat la scară mai largă.
Dezbaterea a fost continuată apoi de studenți și elevi, care au răspuns la întrebarea “De ce este important să vorbim despre fake news?”, identificând argumente precum amenințarea socială reprezentată de dezinformarea publicului și posibilitatea influențării deciziilor politice.
Aceste amenințări, a explicat Cristian Andrei Leonte, sunt amplificate în perioadele de criză. În astfel de momente, oamenii sunt vulnerabili și încearcă să se informeze, lucru înțeles pe deplin de actorii rău intenționați, care sunt pregătiți să arunce peste tot cu știri false. Într-un mediu online supraaglomerat de diverse pagini de știri, influenceri și lideri de opinie care prezintă fapte și opinii divergente, informația trebuie atent filtrată.
Din păcate, din cauza tentației profitului ce poate fi obținut prin diverse mecanisme complexe în mass-media, anumite instituții de presă ajung să propage aceste știri false.
Fake news și business
Un celebru exemplu pus în evidență de Andrei Leonte a fost cel al găinii care a născut doi pui vii, poveste publicată în anii `90 de Evenimentul Zilei. În mod evident, povestea a fost neadevărată, dar atent fabricată într-o manieră menită să stârnească emoție cititorilor, motiv pentru care articolul a atras atenția unui număr semnificativ de oameni, reușind această performanță chiar și într-o perioadă în care internetul nu era încă folosit la scară largă în România.
Deși o astfel de știre falsă nu are un impact negativ atât de semnificativ, după cum a punctat într-o intervenție asist. univ. dr. Adrian Herța, asemenea știri benigne sunt doar o categorie a știrilor false. Cealaltă categorie, mult mai importantă în contextul discuției, este a știrilor care fac parte din campanii special menite pentru obținerea de capital politic, influențarea evenimentelor la nivel național și mondial prin manipularea informației, pentru care actori interesați sunt dispuși să cheltuiască adevărate averi.
Cristian Pantazi, redactorul șef G4Media, a intervenit în dezbatere printr-un apel video, arătând cum anumiți membri ai presei aleg să abuzeze de încrederea societății pentru a răspândi știri false, creând afaceri înfloritoare pe baza acestui sistem, dar care este profund dăunător societății deoarece oamenii neinformați sau greșit informați nu mai au capacitatea de a face alegeri despre propria viață în cunoștință de cauză.
Implicarea consistentă a studenților la dezbatere
În continuare, co-moderatorul Gabriel Manea de la Facultatea de Istorie și Științe Politice a comentat o serie de exemple concrete de fake news din ultimii 20 de ani, după care elevii și studenții au contribuit activ și consistent la dezbatere.
Aceștia au adus în discuție alte exemple de fake news și au vorbit de diferite modalități de a identifica aceste știri false și de a combate propaganda. Atenția la titluri și termeni subiectivi meniți să declanșeze reacții emoționale, folosirea cât mai multor surse de informare diferite, orientarea spre posturi de știri care citează corect și consistent surse primare, verificarea datelor de contact și al nivelului de transparență arătat de publicații, au fost câteva din aspectele discutate în cadrul dezbaterii de la Constanța.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
