Un singur candidat la europarlamentare* a trecut în declarația de avere sume de bani pe care le deține în numerar. Agenția Națională de Integritate (ANI) arată că declararea cash-ului nu este o obligație pentru funcționarii publici, ci mai degrabă o „recomandare”. Practica ne arată, însă, că politicienii în special preferă cash-ul, mai ales când vine vorba de fapte de corupție.
Acest material face parte din seria Averile și Integritatea Eurocandidaților. Credem că e important să știi pe cine vei vota pe 9 iunie, de aceea Context.ro, Info Sud-Est și Pressone au analizat declarațiile de avere a 66 de candidați* la alegerile de anul acesta. Ne-am uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile prin care au răspândit ură sau conspirații. România are alocate 33 locuri în Parlamentul European, astfel că politicienii analizați de noi* au cele mai bune șanse să prindă un loc în noua legislatură.
Alt articol din această serie: Ultraj, corupție și mușcături. Lista €urocandidaților cu probleme penale și scandaluri publice
Vlad Voiculescu, din partea Alianței Drepte Unite și reprezentant USR, este singurul candidat la europarlamentare, dintre cei analizați de Context.ro, care și-a declarat sumele în numerar pe care le deține.
Concret, potrivit declarației de avere, Voiculescu are 9.000 de euro, 17.000 de lei și 2.000 de dolari bani cash.
„În toate declarațiile mele am declarat și ce aveam cash. M-a frapat de la început că nu este obligatoriu, apoi m-am prins de ce. Vechii politruci așa iau șpaga: cash. Și-au făcut legea așa încât să nu îi încurce.
(…) Eu declar din principiu toți banii cash pe care îi am și pentru că mi se pare că este o prosteală pe față (…) cash-ul este cheia pentru corupția lor: de-aia l-au prins pe Buzatu sau pe Oprescu cu valiza cu bani în portbagaj, de-aia Tudose – ditai premierul României – declara acum câțiva ani că nu deține card bancar, politicienii pot avea milioane și zeci de milioane în cash fără să declare”, a transmis Vlad Voiculescu, într-o declarație acordată Context.ro.
Vlad Voiculescu a fost ministru al Sănătății în două rânduri – în anul 2016, în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și între decembrie 2020 și aprilie 2021, în Guvernul format din PNL – USRPLUS – UDMR, condus de Florin Cîțu. Detalii, aici. Voiculescu, care inițial a făcut parte din formațiunea PLUS, condusă de Dacian Cioloș, a rămas în USR după ruptura Alianței și conduce filiala din București a partidului.
În același timp, Vlad Voiculescu este membru fondator al Magicamp, „un refugiu distractiv și educativ pentru copiii cu afecțiuni oncologice”, potrivit descrierii Asociației. Mai are statutul de membru fondator în asociația Culturală Stepstones. Potrivit declarației de avere, Vlad Voiculescu nu deține terenuri, case sau mașini. Are aproximativ 33.000 de euro în conturi și un venit declarat pe anul trecut de 15.713 euro.
Un aspect important de menționat în acest caz este că Vlad Voiculescu este singurul candidat care și-a trecut în declarația de avere banii cash. Mai precis, fostul ministru arată că, pe lângă banii din cont, mai are 9.000 de euro, 17.000 de lei și 2.000 de dolari.
Cel de-al doilea mandat de ministru al Sănătății, în timpul pandemiei de coronavirus, a fost presărat atât de scandaluri politice, cât și de tragedii petrecute în sistemul sanitar, din care amintim incendiul de la spitalul Matei Balș, soldat cu 26 de morți (detalii, aici).
Pandemia de coronavirus i-a adus inclusiv un dosar penal în care este urmărit penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru rolul lui în achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, alături de alți foști miniștri (Ioana Mihăilă, Andrei Baciu) și prim-ministrul din acea perioadă, Florin Cîțu. Context.ro a tratat pe larg acest subiect și a stat de vorbă cu Vlad Voiculescu despre acest dosar. Detalii, aici.
„Am spus-o mereu: mi-as dori ca tot dosarul sa fie public și să poată orice om care știe să citească sa vada adevărul: vaccinurile despre care face vorbire procurorul au fost comandate de Gheorghiță (SRI-MAPN), Baciu și Cîțu (PNL) în februarie 2021. Eu am aflat în martie 2021, aproape o lună mai târziu și am reclamat lucrul ăsta în doua ședințe de guvern consecutive”, a declarat Vlad Voiculescu pentru jurnaliștii Context.ro.
Vezi aici reacția completă a lui Vlad Voiculescu cu privire la dosarul DNA
„Cash-ul ridică semne de întrebare”
„Cash-ul ridică semne de întrebare”, iar din „practică vedem că oficialii publici dețin sume importante în numerar”, după cum a arătat și Laura Ștefan, expert anticorupție și reprezentant Expert Forum.
Recent, Parlamentul European a adoptat un pachet de legi pentru combaterea spălării banilor. Printre măsurile incluse se numără inclusiv limitarea plăților cash în Uniunea Europeană la 10.000 de euro, cu excepția „persoanelor fizice în contexte neprofesionale”. Detalii, aici.
În toamna anului trecut, la Guvern a existat o situație de tip „alba-neagra” cu limitarea plăților cash. Inițial, a fost adoptată o prevedere care limita plățile cash la 5.000 de lei între persoane fizice și juridice, 1.000 de lei/zi între firme și 10.000 de lei/zi între persoane fizice. După nici o lună, însă, Guvernul a revenit asupra deciziei și a anulat-o, revenind la situația anterioară, după cum arată Economica.net.
Cazul președintelui Consiliului Județean Vaslui – Dumitru Buzatu – este relevant în această situație. În declarațiile de avere depuse de baronul PSD între 2021 și 2023 nu a menționat că ar avea bani cash în casă.
Însă Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anti-corupție în timp ce primea o mită în valoare de 1,25 de milioane de lei, iar banii au fost găsiți – cash – în portbagajul mașinii pe care o conducea.
Fostul premier Mihai Tudose, care acum deschide lista comună PNL-PSD la europarlamentare, este un alt caz relevant. În 2017 spunea că nu are încredere în bănci și că își încasează inclusiv salariul de la Guvern în numerar.
În declarația de avere din 2024 pare că și-a schimbat, însă, atitudinea. Nu a declarat nicio sumă cash și menționează că are 91.000 de euro în conturi deschise la bănci. Am analizat mai multe declarații de avere depuse de el între 2015 și 2024 și în niciuna dintre ele nu a menționat existența banilor în numerar.
Pentru o imagine completă asupra averilor
Laura Ștefan a participat la elaborarea Legii Agenției de Integritate între anii 2005 și 2007 și, ulterior, la elaborarea Ghidului ANI pentru completarea declarațiilor de avere și interese.
„Nu poți să ai o imagine corectă asupra bunurilor unei persoane dacă nu ai reprezentarea banilor ținuți acasă în numerar (…) Dacă nu ai un element important cu privire la patrimoniul unei persoane, anume numerarul ținut acasă (…) nu știi dacă oficialul public a avut surse legitime prin care să poată achiziționa respectivele bunuri”, a declarat reprezentantul Expert Forum, într-un interviu acordat Context.ro.
Expertul anticorupție arată că scopul declarațiilor de avere este de a „reflecta în mod fidel zona de active și pasive financiare ale oficialilor publici” și îi îndeamnă pe funcționarii publici să declare inclusiv banii pe care îi dețin în numerar pentru ca societatea să aibă o imagine „completă” asupra averilor acestora.
„Aceleași lucruri se pot spune și despre bijuterii, tablouri. Aș separa un pic chestiunea declarării de chestiunea verificării – X a declarat că are un Monet, nu mă duc peste el în casă să îl verific – dacă ulterior se va pune în discuție integritatea persoanei în cauză sau faptul că are avere nejustificată, abia atunci se vor derula verificările și atunci să îmi pun problema cum verific acest aspect. E foarte important să plecăm de la principiul bunei-credințe și cred că declarațiile de avere asta au făcut”, subliniază Laura Ștefan.
ANI îndeamnă la rândul ei
Un îndemn pentru declararea banilor cash vine inclusiv din partea Agenției Naționale de Integritate. Secretarul general al ANI, Silviu Popa, a dat vina pe „legiuitor” că nu a stabilit o secțiune specială în cuprinsul declarațiilor pentru ca funcționarii publici să poată trece sumele pe care le dețin în numerar.
„Cu toate acestea, noi recomandăm deponenților să fie transparenți și să declare sume de bani deținute în casă, de exemplu, în numerar”, a adăugat Silviu Popa.
Cu toate acestea, din ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese, publicat în 2024 de ANI, nu reiese explicit unde trebuie declarat cash-ul. Există, însă, o mențiune la secțiunea „Întrebări și răspunsuri”.
L-am întrebat pe reprezentantul ANI ce se întâmplă dacă funcționarii publici aleg să ignore recomandarea instituției și să nu menționeze nicăieri sumele de bani pe care le dețin în numerar.
„Oamenii pot invoca faptul ca nu exista secțiune distinctă pentru cash. Pe de alta parte, aceste sume pot face parte din evaluarea averii nejustificate în cazul în care sunt identificate. E mai complicată discuția aici”, arată Silviu Popa.
În schimb, ne-a indicat un articol de Lege: „Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal”.
Expertul anticorupție consultat de Context.ro ridică însă semne de întrebare cu privire la acest lucru.
„Dacă nu e obligație legală, faptul că cineva nu respectă o recomandare cu caracter opțional, nu poți să ai o corelativ o sancțiune juridică. Noi putem să spunem că ar fi bine dacă politicienii ar declara, dar sancțiunile juridice sunt corelative unor obligații juridice – ori dacă nu ai o obligație juridică fermă în legislație, nu ai cum să ai o sancțiune asociată”, este concluzia Laurei Ștefan.
Într-un răspuns pentru Context.ro, ANI arată că a aplicat, între 2020 și 2023, aproape 3.000 de amenzi „ca urmare a nemenționării veniturilor realizate” și că a trimis sesizări pentru fals în declarații în 37 de cazuri. ANI nu a menționat, însă, dacă aceste cazuri au legătură cu lipsa declarării sumelor deținute în numerar.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
