Compania polonă de stat de exploatare şi distribuţie a petrolului şi gazelor naturale – Polskie Górnictwo Naftowie i Gazownictwo (PGNiG) – a anunţat oficial la 15 noiembrie că nu va mai cumpăra gaze naturale de la compania rusă Gazprom după încheierea actualului contract, la 31 decembrie 2022.
Anunţul a fost făcut public atât către partea rusă cât şi către cei mai importanţi parteneri ai PGNiG.
Acordul dintre cele două părţi expiră la 31 decembrie 2022 iar motivul pentru care Polonia renunţă oficial la gazele naturale ruseşti este acela că acestea „sunt vândute la preţuri record pentru piaţa mondială”. În sens politic şi geopolitic, renunţarea la gazele ruseşti este o afirmare în plan economic a relaţiilor politice şi diplomatice tulburate sever între Polonia şi Rusia în ultimul deceniu. În special venirea la putere a conservatorilor din Partidul Lege şi Justiţie, în octombrie 2015, a limitat legăturile bilaterale şi a făcut din Polonia vocea critică cea mai puternică din Europa la adresa Federaţiei Ruse, a politicii ei externe şi militare şi a regimului politic al preşedintelui Vladimir Putin.
Polonia foloseşte anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaze naturale. O treime din acest consum se realizează pe baza producţiei interne, restul provine din import. Compania Gazprom furnizează pieţei polone 10,2 miliarde metri cubi gaze naturale pe an, conform acordului bilateral aflat încă în desfăşurare. În ultimii cinci ani, însă, guvernul de la Varşovia a anunţat în mod repetat că va renunţa la importul de gaze ruseşti în favoarea gazului natural lichefiat, importat din SUA şi intrat în ţară prin terminalele special construite, începând cu 2015, în portul Swinoujscie, de la Marea Baltică.
În 2018, gazul natural lichefiat a reprezentat deja 20% din consumul anual naţional iar portul Swinoujscie este planificat să primească 7,5 miliarde metri cubi de gaze în 2021, faţă de 5 miliarde metri cubi în 2019. Aceasta va reprezenta jumătate din cererea de gaze naturale pe piaţa polonă într-un an. În plus, portul de la Marea Baltică va deveni un punct de distribuţie a gazului natural lichefiat şi pentru pieţele din Lituania şi Ucraina.
Polonia este unul dintre cei mai acerbi critici ai proiectului energetic Nord Stream2, care ar urma să lege Federaţia Rusă de Germania, prin Marea Baltică, fără să mai tranziteze teritoriile unor state ostile Moscovei, cum ar fi Lituania sau Ucraina. Proiectul este contestat în interiorul Uniunii Europene iar România, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, a reuşit să aducă proiectul sub legislaţia blocului comunitar de la Bruxelles, ceea ce anulează orice posibile înţelegeri directe dintre Moscova şi Berlin pe această temă.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Oamenii au bani sa intretina trupele americane si sa cumpere gaz american mai scum decat cel rusec ! Asta e !