Presa din România nu a ezitat să numească Dobrogea drept „parcul eolian al Europei”, datorită amenajării celui mai mare parc de acest gen din Europa pe raza localităților constănțene Cogealac-Fântânele, dar și datorită celorlalte investiții în energie eoliană, numeroase și importante, de pe teritoriul dobrogean.
În urmă cu câțiva ani, când primarii din județele Constanța și Tulcea abia făceau cunoștință cu reprezentanții coloșilor din domeniul energiei verzi, viitorul comunităților se contura numai în nuanțe optimiste: bani la buget din eliberarea autorizației de construcție, bani la buget din impozitul pe construcție, bani la buget din alte taxe.
În unele localități, după planurile investitorilor și după calculele primarilor, aceștia urmau să încaseze chiar și un milion de euro anual, în urma colectării impozitului pe construcție. Pentru cei care nu știu ce înseamnă un milion de euro pentru o localitate din mediul rural, replica de la acea vreme a unui primar constănțean este foarte relevantă: „Păi, cu banii ăștia, după ce rezolv toate problemele oamenilor, fac drumuri din marmură în toată localitatea!”.
Dar cum socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, primarii au fost treziți rapid la realitate: investitorii în energie eoliană au făcut un lobby puternic pentru ca turbinele eoliene să nu fie considerate construcții și, deci, să nu plătească impozitul aferent, Guvernul a retras sprijinul acordat prin certificatele verzi, deci și-au retras și investitorii activitatea și tot așa.
Sutele de mii și milioanele de euro n-au mai ajuns așa de ușor în bugetul primăriilor. Prin urmare, edilii ajunși în pragul disperării au ajuns să negocieze cu Guvernul măcar primirea unui procent din controversata taxă pe stâlp. Această măsură fiscală, dar și retragerea certificatelor verzi au fost două inițiative ale Guvernului care i-au determinat pe investitorii în energie eoliană să se gândească de două ori înainte de a-și continua sau extinde activitatea în sud-estul României. Vă redăm în rândurile ce urmează opiniile câtorva primari din Constanța și Tulcea, în ale căror localități au fost amenajate importante parcuri de turbine eoliene.
Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea: „Parcurile eoliene au fost mană cerească pentru noi. Dar numai specialiștii pot decide politica energetică a țării”
„Orice investiție, indiferent de natura ei, care se desfășoară pe teritoriul unei comunități este binevenită. Cu siguranță, orice investiție aduce beneficii la bugetul local, indiferent de natura investiției. Beneficiile sunt aduse prin taxele pentru autorizare și prin taxele și impozitele ce vor fi plătite. Pentru noi, cei pe teritoriul căruia s-au dezvoltat parcuri eoliene, investițiile în energie regenerabilă sunt foarte bune. Dar dacă ne gândim doar la încasarea taxei pe construcție, aceasta se face doar o dată. Eu am susținut întotdeauna considerarea acestor construcții drept clădiri. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vor exista permanent câștiguri la buget prin plata taxelor și impozitelor. Consider însă că politica energetică a unei țări nu poate fi făcută nici de mine, nici de alții, ci se decide la nivel național de către specialiști care pun în balanță și nevoile comunităților locale, și nevoile investitorului, și pe cele ale statului. Doar cel care le-a acordat și care a retras certificatele verzi știe care sunt motivele și rațiunile pentru care a făcut asta. Pe noi, ca și comunitate, ne afectează, e drept, pentru că, între timp, investitorii în energie eoliană au renunțat la anumite investiții. Pentru noi nu este bine, dar a fost opțiunea investitorului să stabilească dacă își mai dezvoltă afacerea cu sau fără certificate. Dacă cei care investesc în parcuri eoliene, care sunt direct afectați de acest lucru și care pot fi mai vocali decât oricine, nu au avut puterea de convingere necesară, atunci puterea noastră e cu mult mai limitată. Apariția acestor parcuri eoliene a fost o mană cerească, continuarea investițiilor ne-ar ajuta enorm în dezvoltarea comunității, deci avem de pierdut prin retragerea certificatelor verzi. Dar nu putem decide noi astfel de lucruri. Asta decid specialiștii. Însă o reconsiderare a politicii energetice din partea celor care ne conduc ar fi binevenită”, ne-a declarat Gheorghe Frigioi, primarul comunei constănțene Crucea.
Ion Olteanu, primarul comunei Topolog: „O parte dintre investitori s-au retras și unul încă se mai chinuie. Parcă Statul nu vrea să-i mai sprijine deloc”
„Am înțeles că nici măcar taxa pe stâlp nu mai ajunge la noi, la administrațiile locale. Ne-au promis că ne dau 50% din taxă, dar nu știm când și dacă vor pune în aplicare ce-au zis. Cât despre certificatele verzi, nu e nici bine, nici rău. De fapt, nici nu știm cum e mai bine. Eu știu doar că o parte din investitori s-au retras și unul încă se mai chinuie. Nu prea mai sunt interesați, mai ales din cauza birocrației și văd că ei încearcă, se chinuie de vreun an și ceva să-și deschidă un parc eolian. Nu știu dacă o să reușească sau o să cedeze în cele din urmă. Ultimul investitor mi-a zis că dacă până în octombrie nu reușește să obțină toată documentația și să dea drumul la treabă, pleacă și el. Statul nu îi ajută deloc, nu îi încurajează pe investitorii în energie eoliană. Nu știu dacă i-a ajutat până acum, dar acum chiar că parcă nu vrea să îi ajute deloc să se dezvolte”, ne-a declarat Ion Olteanu, primarul comunei tulcene Topolog.
Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu: „Problemele primarului din Peștera sunt problemele tuturor primarilor care au parcuri eoliene în localitățile lor”
„Și noi ne confruntăm cu o situație delicată. Sunt investitori în energie eoliană care nu mai sunt interesați să își continuie investiția tocmai din cauza problemei certificatelor verzi. Vor să plece. Am înțeles că ar fi alții interesați, dar nu știm nimic sigur. Mai aveam niște promisiuni de la alți investitori în energie eoliană, dar care nu s-au materializat. Am avut niște discuții la un moment dat, dar după retragerea certificatelor verzi, nu ne-a mai contactat nimeni. Noi suntem alături de Vali Vrabie (primarul comunei Peștera, n.red.) în demersul pe care l-a făcut către Guvern, pentru că problemele lui sunt aceleași probleme cu care ne confruntăm și noi. Și noi vrem investiții în infrastructură, educație și dezvoltarea segmentului socio-cultural, dar de unde? Nici pe noi nu ne-a ajutat nimeni să demarăm sau să continuăm proiecte. Am fost pe cont propriu și normal că investitorii sunt mană cerească pentru noi”, a declarat Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu.
Gheorghe Țilincă, primarul comunei Casimcea: „Taxele și impozitele încasate din parcurile eoliene te pot face independent de Guvern și Consiliu Județean”
„De când au fost tăiate certificatele verzi, s-au stopat investițiile în energie eoliană. O firmă din Spania a abandonat un proiect de 80 de turbine, care ar fi adus 27 miliarde de lei vechi, exceptând taxa pentru autorizația de construcție. Eu aș putea să comentez mai mult, dar este o decizie a Guvernului, ei știu mai bine. Pe de altă parte, sunt investitori care și-au retras activitatea, dar sunt și investitori care au decis să meargă mai departe chiar și fără certificate verzi. Eu doar constat că primăria și comunitatea au pierdut mulți bani. Scrisorile deschise reprezintă un mod de a-ți exprima opinia, dar din punct de vedere al sorților de izbândă este egal cu zero. Guvernul a recunoscut că turnul eolienelor este o construcție și asta e o reușită a Asociației Comunelor care a negociat cu reprezentanții Executivului. Deci este necesar ca o instituție precum A.Co.R să negocieze în numele tuturor primarilor, ca să se facă auzită. Această taxă va veni la comune. Pe unii dintre primari îi vor face independenți din punct de vedere financiar. Eu o să mă descurc singur de-acum încolo,voi primi un milion de euro anual din taxe și impozite, deci n-o să mai stau la mila Guvernului sau a altor instituții care ne pot finanța proiectele comunităților”, ne-a declarat Gheorghe Țilincă, primarul comunei tulcene Casimcea.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
