Primarul celei mai mici comune din Constanța, fără fonduri UE din cauza numărului redus de locuitori: ”Mâine aș face comasarea localităților”/ Dumbrăveni, cu 400 de locuitori, dar cu mașini hibride, străzi asfaltate și casă mortuară (fotoreportaj) 

Din cauza numărului foarte mic de locuitori, cea mai mică comună din Constanța nu a putut accesa fondurile europene pentru proiectele de bază în mediul rural (infrastructură, apă, canal etc), povestește primarul într-un reportaj Info Sud-Est. Edilul spune că ar face ”mâine” comasarea localităților și că se gândește la o ”alianță” cu „vecinii” pentru a putea accesa banii UE pentru dezvoltarea satelor românești. După deschiderea PNRR, a semnat două contracte, pentru digitalizarea primăriei și pentru achiziția unor stații de încărcare a mașinilor electrice. Reporterii ISE au fost la Dumbrăveni, o comună din sudul extrem al Constanței, la graniță cu Bulgaria, cu doar 400 de locuitori, dar cu mașini hibrid, străzi asfaltate și casă mortuară. 

Într-un județ cu o populație aflată în scădere, sintagma “cea mai slab populată comună” te duce cu gândul la o imagine postapocaliptică, a unui sat fantomă, o mică adunătură de case dărăpănate, lipsite de viață și culoare, iar simpla idee că cineva ar putea trăi într-un asemenea loc trezește toate emoțiile cuprinse între compătimire și, poate, furie. Povestea tristă a multor localități mărginașe din România este bine cunoscută, dar o vizită în Dumbrăveni, comuna constănțeană de la graniță cu Bulgaria, care în 2023 mai are abia 400 de locuitori, dezvăluie o poveste surprinzătoare.

După ce mergi spre sud aproape 70 de kilometri, există anumite elemente care-ți sar în ochi imediat. Unul din primele lucruri pe care le-am observat când am intrat în localitate a fost un părculeț îngrădit, nu prea mare, dar atent amenajat. Semnul pe care se poate citi “Centru de agrement” este o descriere potrivită a spațiului verde cu tobogane colorate, leagăne și bănci. Spațiul pare un loc primitor pentru cei câțiva copii din comună, dar și pentru părinții lor.

Mai departe, un alt element care-ți atrage atenția este că cea mai slab populată comună din Dobrogea are o casă mortuară, semn de civilizație și un grad ridicat de modernizare pentru un sat. 

În ceea ce privește aspectul clădirilor publice, casa mortuară nu este o excepție. Clădirile destinate comunității, toate la doar câteva minute de mers una de cealaltă, păreau recent renovate, de la primărie, la școală, la căminul cultural și chiar la o clădire mai rar întâlnită în mediul rural din România – căminul multicultural din Dumbrăveni.

Deși ideea unui loc “multicultural” într-o comună a cărei întreagă populație ar putea fi ștearsă într-o mică eroare de calcul la recensământ sună aproape nostim, clădirea mică, dar cochetă, nu arată nelalocul ei. Centrul cuprinde un club de tineret și unul de pensionari. După cum ne-a explicat cu mândrie un localnic, este un loc bun de recreere, cu masă de biliard și “tot ce trebuie”. 

Pare că în Dumbrăveni se pune mare preț pe confortul și distracția celor mici. Terenul de fotbal din curtea școlii, la care merg aproape 60 de copii, spun localnicii, este curat și corect amenajat. Gazonul sintetic și gardul impresionant aproape că îți distrag atenția de la spațiul destul de limitat.

Primăria se situează la aproximativ 50 de metri de școală. Primul lucru care îți atrage atenția la clădirea vopsită în galben spre orange este mini-ecranul așezat deasupra ușii de intrare în primărie, care indică ora și temperatura prezentă. 

Am vorbit cu primarul celei mai mici comune din Constanța, care ne-a povestit cum, din cauza numărului foarte mic de locuitori, nu a putut accesa fondurile europene pentru proiectele de bază în mediul rural și că, dacă ar putea, ar face ”mâine” comasarea alegerilor:

”Avem semnate proiecte pe digitalizare a primăriei și stații electrice pentru mașini, semnate prin PNRR, în valoare totală de 2,5 milioane de lei. Avem mașini hibride ale localnicilor sau ale oamenilor care au mutație aici, oamenii au nevoie. Nu am putut să accesez fonduri UE până acum pentru că trebuia să am 2000 de locuitori. Așa că ne gândim la o asociere cu localitățile mici din jur. Aș vrea să se întâmple mâine comasarea localităților. Nu știu cine are interese să nu facă. Noi, primarii, suntem prea mici să ne opunem”, ne-a explicat Stelian Clinciu, primarul PSD al localității Dumbrăveni. 

Pentru că nu a putut accesa fonduri europene, Primăria Dumbrăveni a cheltuit bani de la bugetul de stat, fie de la Guvern, fie de la Consiliul Județean Constanța.

Străzile, în mare parte dintre ele asfaltate, sunt în pantă, astfel încât ai senzația că te afli pe drumuri de munte. De remarcat este că străzile sunt identificate prin plăcuțe cu numele lor, semne aproape inexistente în mediul rural și uneori absente și în urban.

Strada principală este flancată de un gard viu bine îngrijit și aproape peste tot vezi coșuri de colectare selectivă a deșeurilor, fapt care se reflectă în lipsa de gunoaie de pe străzi sau din râpe. 

Spre exemplu, lângă o stație de autobuz, sunt trei containere, toate de culoare neagră pe care scrie cu alb “sticlă”, “carton” și “plastic”, ceea ce oamenilor din Tufani, sat aflat la 15 minute distanță, le lipsea cu desăvârșire, fiind nevoiți să-și ducă deșeurile la marginea satului, unde apoi urmau să le ardă.

În ceea ce privește oamenii locului, nu am întâlnit foarte multe persoane în peste o oră cât am stat în Dumbrăveni, ceea ce nu este de mirare, având în vedere realitatea demografică din comună. Localitatea a înregistrat o scădere a populației de aproape 100 de persoane din 2011, conform ultimului recensământ.

Poate explicația acestui fapt este că facilitățile și infrastructura zonei au apărut prea târziu pentru a opri oamenii din a pleca. În cuvintele localnicilor cu care am stat de vorbă, majoritatea îmbunătățirilor au fost făcute abia începând cu 2016. 

Pe de altă parte, poate că există anumite probleme care pur și simplu nu pot fi rezolvate prin măsuri estetice. Spațiile de recreere, clădirile frumoase și curățenia nu sunt lucruri neglijabile, dar nu schimbă faptul că Dumbrăveni este o comună minusculă și mărginașă și, în afara unei cariere de piatră din afara satului și a unui fond de vânătoare despre care oamenii locului povestesc cu mândrie, activitatea economică care ar putea atrage rezidenți permanenți lipsește.

În orice caz, în ciuda populației reduse, Dumbrăveni pare să fi fost cruțat sorții de a deveni un sat fantomă, iar într-un județ care are cu 30.000 de locuitori mai puțin decât în 2011, poate că nici nu se putea spera la mai bine.

Când am plecat din Dumbrăveni, am lăsat în spate o comunitate care, după toate aparențele, refuză să rămână un alt sătuc melancolic și aproape părăsit de la capătul lumii. Într-o zonă a României în care, în 2023, există “orașe” în care instituțiile publice pot fi vârâte în scări de bloc și sate în care oamenii încă trebuie să se alimenteze cu apă de la cișmele publice, cea mai mică comună a județului Constanța este o mică oază de speranță.

• Citește și Tufani, “satul fantomă” din Constanța care încă nu are apă curentă în era digitalizării
• Cum arată cel mai mic oraș din Constanța, unde preotul are ieșiri despotice în fața libertății de exprimare