Săptămâna trecută, în sala de ședințe a primăriei din Babadag, a avut loc Conferința locală de analiză și stabilire a nevoilor prioritare din domeniul cancerului de sân prin prezentarea rezultatelor obținute printr-un studiu amplu efectuat în localitățile județului.
Sub genericul ,,Implicarea comunității în lupta împotriva cancerului de sân” vorbim de fapt de un proiect desfășurat la nivel național, proiect susținut prin programul de cooperare elvețiano-român și în care sunt implicate Asociația locală ,,Parteneri în progres” precum și Societatea de Educație contraceptivă și Sexuală din România.
Dincolo de cartografierea, prin sondajele efectuate, a necesităților comunităților din localitățile tulcene, cartografiere care se va transpune și în publicarea la nivel național a unei cărți, proiectul s-a dorit și un mijloc eficient de a pune la dispoziția organismelor de stat, fie ele medicale sau administrativ-teritoriale, a rezultatelor obținute în vederea adoptării de măsuri cât mai eficiente în lupta cu maladia. Conferința a beneficiat de participarea a 31 de invitați din Babadag și municipiul Tulcea și îi amintim aici pe Georgian Caraman, primarul orașului Babadag, Violeta Horhoianu medic, expert formator (SECS), Șerban Lenuța – asistentă (DSP Tulcea), Trucă Marius – preot (Secretar la Protopopiatul Babadag), Mustafa Latif – medic (Șef secție Spitalul Tulcea, Avram Luminița -profesor (directorul liceului din localitate).
Concluziile prezentate de realizatorii proiectului confirmă o situație deja știută, aceea că sistemul de asigurare a sănătății este „bolnav“ de-a binelea. Avem o recrudescență a cazurilor de cancer, descoperit în diferite stadii, media de 10% creștere anuală fiind constantă din 2008 încoace. Greutățile, în județ, sunt amplificate de relief și de faptul că avem localități aproape izolate, unde accesul se face fie pe apă fie pe calea aerului atunci când vorbim de urgențe medicale și nu numai. Deși este al patrulea județ din țară ca și întindere, Tulcea are numai 213.083 locuitori înregistrați, peste jumătate dintre aceștia locuind în sate și comune acolo unde, după cum știm, doctorii specialiști ajung mai greu sau deloc iar medicii de familie pot fi numărați pe degete.
Dacă vorbim de specialiști…, acum câteva luni județul rămânea și fără singurul oncolog pe care îl avea, acesta preferând să iasă la pensie. După confruntarea cu concretul (nu mai era nici un medic care să parafeze rețetele cu citostatice sau calmante) și după ce orice altă soluție a murit, autoritățile nu au mai avut altă soluție decât să-l implore pe respectivul doctor să revină măcar pentru eliberarea rețetelor. E clar, deci, că pe județ nu avem posibilitatea nici unui diagnostic pus corect, țintit, de cadre medicale de specialitate.
Vorbim apoi de o populație foarte puțin informată corect despre tot ce înseamnă cancerul de sân (concepția că mamografia este un procedeu dureros fiind un exemplu), reticentă la acest subiect și, de aceea, greu abordabil la întâlnirile cu cadrele medicale. Sărăcia este un alt factor care intervine în finalitatea tragică a cazurilor, lipsa banilor fiind indicată ca impediment de foarte mulți subiecți, mai ales din mediul rural, care au răspuns interviurilor. Putem spune că la Tulcea s-au reunit toți factorii posibili care influențează negativ speranța de viață a celor diagnosticați cu această boală.
Ce ar trebui făcut pentru diminuarea neajunsurilor? Evident, trebuie plecat de la acțiuni concrete de informare a populației, de o colaborare și dedicare mult mai mare a cadrelor medicale existente, înființarea de cabinete de oncologie în localitățile mai mari ale județului ba chiar posibilitatea de a se efectua operații specifice la spitalul județean.
Din păcate, dacă luăm în considerare cele petrecute în ultimii ani în sistemul de sănătate tulcean trebuie să spunem că perspectivele nu sunt deloc roze și că hâtrul care a spus că cel mai bun doctor din Tulcea este… trenul de București, are, în continuare, dreptate!
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
