Procurorii DNA Constanța sesizează Secția de procurori a CSM pentru că nu ar fi fost consultați de Marius Voineag înainte să delege un șef din afara serviciului teritorial, deși aveau prioritate/ Cine este Mihai Stanciu, propunerea șefului DNA

Procurorii DNA Constanța au scris Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că nu ar fi fost consultați de procurorul-șef Marius Voineag înainte ca acesta să delege un procuror din alt parchet pentru conducerea serviciului teritorial începând cu 6 februarie, arată un document consultat de G4Media. Procurorii Anticorupție susțin că au prioritate la delegare și că nu au fost întrebați de conducerea centrală în acest sens, la fel cum nu li s-a solicitat acordul în vederea delegării. Documentul este semnat de toți procurorii DNA Constanța.

• Contactat de G4Media, Marius Voineag, șeful DNA, a transmis că nu comentează subiectul.

Procurorii invocă art. 179. alin. 1 din Legea nr. 303/2022, conform căruia ”pot fi delegaţi în funcţii de conducere judecătorii sau procurorii care funcţionează la instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere. În cazul în care la o instanţă sau la un parchet unde este vacantă funcţia de conducere, niciun judecător sau procuror nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat niciun judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care funcţionează la altă instanţă sau alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă curtea de apel, cu respectarea art. 175 alin. (1)”. 

Procurorii susțin că au prioritate la delegare și că nu li s-a solicitat acordul:

Publicitate electorală

• ”În acest context, arătăm noi, procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Constanța, având prioritate la delegare, conform legii, nu cunoaștem să ni se fi solicitat acordul prev. de art. 179. alin. 1 din Legea nr. 303/2022, sens în care atașăm declarațiile procurorilor privind acordul în vederea delegării în funcția de conducere – procuror șef al Serviciului Teritorial Constanța din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, se mai arată în documentul consultat de G4Media.

G4Media a arătat vineri că șeful DNA a înaintat Secției de procurori din CSM o altă propunere pentru șefia DNA Constanța, în locul actualului șef Andrei Bodean. Marius Voineag a declarat pentru G4Media că motivul ar fi fost faptul că Bodean se află la conducerea ST Constanța din 2018 (cu tot cu delegări) și dacă l-ar numi pentru al doilea mandat ar depăși perioada maximă de 6 ani la conducerea ST. Conform legii, procurorii au dreptul să conducă un serviciu teritorial al DNA pentru două mandate de câte trei ani fiecare (pe lângă delegări), au explicat surse judiciare consultate de G4Media.

Context

Procurorul Mihai Stanciu (36 de ani) este propunerea șefului DNA Marius Voineag pentru preluarea conducerii Serviciului Teritorial Constanța. Stanciu conduce în prezent Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și nu s-a remarcat prin dosare relevante, de impact sau prin anchete ”grele”. Propunerea de numire apare pe ordinea de zi a Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la ședința din 6 februarie.

• Dacă va fi numit, Mihai Stanciu îl va înlocui la șefia DNA Constanța pe procurorul Andrei Bodean (44 de ani), care conduce serviciul teritorial din 2018 și care este cunoscut pe plan local pentru trimiterea în judecată în 2014 a lui Nicușor Constantinescu, Radu Mazăre, alți primari și șefi de instituții și anchetarea în prezent, printre alții, a lui ÎPS Teodosie sau a primarului Constanței, Vergil Chițac. Bodean a participat la protestele magistraților împotriva mutilării legilor justiției și a candidat la șefia DNA în 2018, în procedura deschisă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. Bodean a fost anchetat de Secția Specială pentru cercetare abuzivă, ulterior dosarele fiind clasate.

Conform declarației de avere, Mihai Stanciu are un apartament de 77 mp cumpărat în 2019 împreună cu soția, Felicia Stanciu, două mașini (un Kya Rio și un Hyundai Tucson, fabricate în 2012, respectiv 2016), a vândut un apartament în 2022, în valoare de 64.000 de euro către o persoană fizică, Vera Ciobanu, și are două credite în valoare totală de peste 500.000 de lei (unul a fost scadent în 2022, altul în 2025).

Soția este administrator la SC Alltrade Serv SRL și împreună cu Stanciu a realizat venituri și din închirierea de imobile (el aproximativ 10.000 de lei, ea în jur de 55.000 de lei, conform declarației completate în iunie 2022).

Conform juridice.ro, Stanciu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (2006-2010), a făcut un master la Universitatea ”Nicolae Titulescu”, a urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii în 2010-2012 și a devenit doctor în ordine publică și siguranță națională la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” din București (2015-2018), cu teza ”Rolul procurorului în luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu”.

Este asistent universitar la ”Ovidius” (Constanța), a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța și conduce PJC din mai 2019.

Tatăl lui Mihai Stanciu, judecătorul Nicolae Stanciu, a condus Curtea de Apel Constanța și a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, luare de mită şi fals în declaraţii, împreună cu Vasile Costea, patronul unei firme de casă din regimul Mazăre. Procurorii l-au acuzat pe magistrat că ar fi primit șpagă mobilă, în 2012, în schimbul intervenției pe lângă magistrații care instrumentau dosarele societății omului de afaceri. Ambii au fost achitați definitiv. În comunism, Stanciu senior a fost juristconsult la Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie din Constanţa (1981-1986), apoi judecător la Judecătoria Medgidia și, ulterior, la Constanța, conform CV-ului acestuia.

Conform surselor G4Media, Mihai Stanciu este apropiat și susținut profesional de procurorii Teodor Niță (fost candidat la șefia DIICOT) de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și Gigi Valentin Ștefan, șeful acestui parchet. Numele celor doi au apărut în mai multe secvențe controversate.

G4Media a arătat în august 2022 că cei doi erau acuzați în motivarea judecătorilor care l-au condamnat definitiv pe Lucian Duță că au desfășurat o acțiune ”cu vădit caracter penal” în încercarea de a-l ajuta pe inculpat și pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală. Detalii, aici. Judecătoarele au fost cercetate de CSM și, în noiembrie 2023, au câştigat al patrulea şi ultimul proces în care au contestat excluderea din magistratură.

• Fostul șef Casei de Sănătate, Lucian Duță a primit, în 25 iulie, o sentință definitivă de 6 ani cu executare pentru că a luat mită 6,3 milioane de euro, conform DNA, pentru implementarea cardului de sănătate. În motivarea Curții de Apel București, judecătoarele Daniela Panioglu (președinte) și Alina-Nadia Guluţanu susțin că Teodor Niță, susținut de șeful său Gigi Valentin Ștefan, a desfășurat o acțiune cu ”un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuţiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală”. Judecătorii arată cum Lucian Duță și-a schimbat domiciliul în Constanța și la doar două zile mai târziu a depus un denunț împotriva martorilor cheie din dosar, Radu Enache și Irina Socol, pentru a-i discredita și pentru a scăpa astfel de probe esențiale din dosar. 

În iunie 2018, Info Sud-Est a publicat o investigație despre casele și terenurile familiei procurorului șef Constanța, Gigi Valentin Ștefan, și legăturile cu rețeaua Mazăre. Investigația poate fi citită aici.