Prima reacție a fostului primar Radu Mazăre la ieșirea din penitenciar, după 5 ani de închisoare, a fost să repete aproape în continuu că nu îl mai interesează viața publică. Întrebat ce l-a speriat atât de tare în penitenciar încât se retrage complet din spațiul public, Mazăre a replicat:
- ”Nu m-a speriat nimic, dar e suficient. E suficient”.
Întrebat dacă a plătit prejudiciul de peste 100 de milioane de euro din dosarul Retrocedărilor, în care a fost condamnat la 9 ani de închisoare, Radu Mazăre a răspuns sec: ”Nu”.
Vizibil schimbat fizic, fostul edil al Constanței a fost întrebat dacă se pregătește să fie tată, iar acesta a spus că se bucură pentru soția lui ”pentru că i-a fost alături”.
Mazăre a fost unul dintre cei mai influenți primari din România și prezent în permanență în spațiul public în urmă cu mai bine de 10 ani, până când a fost reținut preventiv în primul dosar. Radu Mazăre nu a avut opoziție politică și o firavă presă de opoziție începând cu anul 2000, când a câștigat primul mandat de primar.
Mazăre a fost condamnat în 2019 la 9 ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor și la 5 ani de închisoare în Dosarul Polaris, pentru fapte de corupție. A ispășit doar 5 ani din pedeapsa de peste 10 ani pe care o avea de efectuat. A fost eliberat în 27 mai 2024 de Tribunalul Ilfov, după ce primele două instanțe i-au respins cererea de liberare condiționată.
Radu Mazăre a fugit în Madagascar în 30 decembrie 2017, atunci când le-a spus polițiștilor că a cerut azil politic și că nu se va mai întoarce în țară până când ”justiția nu va fi reală”.
Motivarea în Dosarul Retrocedărilor
În 2019, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție motivau decizia în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, alături de alți 31 de inculpați, funcționari din primărie, afaceriști, notari și evaluatori. Magistrații vorbeau despre o ”veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” cu bună știință și de o ”grupare infracțională” țesută în Primăria Constanța, în care cel mai important rol l-a jucat Radu Mazăre.
”Inculpații nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea terenurilor”
Judecătorii Ionuț Mihai Matei, Ioana Bogdan și Ioana Alina Ilie și-au motivat dur decizia prin care i-au trimis la închisoare pe șefii administrației constănțene, acuzați că au retrocedat ilegal sute de terenuri din parcuri, de pe plajă și din restul orașului. În total, 1 milion de metri pătrați. Magistrații vorbeau de o ”veritabilă organizație de tip mafiot” și explică de-a lungul a zeci de pagini cum Mazăre și gruparea sa nu au reușit să explice logic și convingător cum și de ce, în final, terenurile au ajuns în proprietatea lor și a apropiaților lor:
”Conlucrarea în acest caz dintre așa zișii cesionari de drepturi și reprezentanții autorităților locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoțtință de cauză de notari, este emblematică pentru asocierea infracțională constituită la nivelul municipiului, care a funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot și al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu în beneficiul unor terți (…) Acești inculpați nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul Constanței deși știau că acest lucru se face prin încălcarea legii. O poziție aparte în acest grup o au inculpații Giurgiucanu, Săvulescu, Borcea, Camboianu și Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contribuția unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului (…) Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor”, aratău judecătorii în motivare.
”Nu au putut explica logic și convingător cum au ajuns terenurile în stăpânirea lor”
Magistrații spuneau că un rol extrem de important în asocierea infracțională l-a avut chiar evaluatorul terenurilor, Alin Dima, pe care l-au condamnat la 6 ani de închisoare:
”Un loc însemnat revine inculpatului Dima, care a subevaluat o parte din terenurile atribuite (…) manifestând la rândul său un dispreț profund pentru patrimoniul municipiului Constanța la a cărui devalizare a contribuit împreună cu membrii comisiei și primarul municipiului Constanța”, se arăta în motivare.
- Citește și: BREAKING Motivarea în Dosarul Retrocedărilor: “Au funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot”
- Citește și: Tot ce trebuie să știți despre insula unde a fugit Radu Mazăre. Cum arată relațiile dintre România și Madagascar
- Citește și: Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor
- Citește și: Radu Mazăre și Sorin Strutinsky, condamnați definitiv la câte 5 ani de închisoare în dosarul Polaris/ Eduard Martin, achitat
- Citește și: BREAKING Radu Mazăre, eliberat din închisoare/ Decizia este definitivă
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
