Cipru a primit statutul protejat pentru halloumi, oferind producătorilor săi dreptul exclusiv de a vinde brânza cu textură cauciucată în Uniunea Europeană la începutul lunii aprilie. Denumirea de Origine Protejată va intra în vigoare din octombrie, conform explicaţiilor date de oficiali ai Ministerului Agriculturii de la Nicosia. „O decizie istorică pentru halloumi şi pentru ţara noastră”, a declarat preşedintele Ciprului, Nikos Anastasiades. Iar comisarul european pentru Sănătate, cipriota Stella Kyriakides, a completat afirmând că în spatele deciziei UE au stat „ani de eforturi”. Aceasta din urmă a subliniat că denumirea protejată va putea fi utilizată şi de producătorii din regiunea turcă a insulei, din aşa-numita Republică Turcă a Ciprului de Nord.
Astfel, doar brânza halloumi fabricată în Cipru va fi marcă de origine protejată, celelalte state nemaiputând să utilizeze această denumire în comercializarea ei. Pentru Nicosia, oficializarea brânzei halloumi este una dintre cele mai bune veşti posibile deoarece în 2019, înaintea pandemiei, vânzările acesteia au reprezentat a doua sursă de venituri din exporturi, după produsele industriei farmaceutice. Brânza halloumi a reprezentat aproximativ 7% din totalul exporturilor cipriote (peste 33.000 tone doar în statele Uniunii Europene) şi a valorat aproximativ 300 milioane dolari. Cele mai mari cantităţi de brânză sunt expediate spre Marea Britanie, Suedia, Germania şi Grecia.
Din februarie 2020, Ciprul a reuşit să reglementeze denumirea produsului şi pe pieţele Marii Britanii. În august 2020, guvernul de la Nicosia a fost primul din Uniunea Europeană care a anunţat că se va opune ratificării acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada tocmai din motivul că reglementarea comercializării brânzei halloumi nu era specificată în document.
Brânza halloumi este, însă, nelipsită din dieta ţărilor mediteraneene ale Orientului Mijlociu, fiind produsă în cantităţi mari şi în Liban. Această ţară este cea mai importantă producătoare, exporturile fiind îndreptate, însă, cu precădere spre pieţele statelor arabe din Golf. Tocmai de aceea, scrie săptămânalul economic „Le Commerce du Levant” din Beirut, la 13 mai, efectele pentru producătorii libanezi nu au apărut încă, mai ales din motive legate de slabele compatibilităţi cu cerinţele Uniunii Europene. Cu toate acestea, brânza libaneză halloumi, care nu va mai putea fi comercializată sub această denumire, aduce şi ea importante venituri bugetului de la Beirut iar nu puţini sunt aceea care atrag atenţia că produsul este originar din spaţiul Orientului Mijlociu, al Libanului cu precădere, şi nu din Cipru. De pildă, influentul cotidian francez „Libération” a publicat un editorial în care critică decizia europeană, subliniind că, prin adoptarea Denumirii de Origine Protejată în favoarea Ciprului, s-ar nega importanţa gastronomiei Orientului Mijlociu.
Răspunsul Ministerului Economiei şi Comerţului din Liban a fost extrem de discret în bătălia cu Cipru pentru denumirea protejată a brânzei. Oficialii de la Beirut s-au arătat neputincioşi în a susţine cauza istorică a halloumi şi au solicitat deschiderea de avantaje pentru exporturile libaneze de lapte şi brânzeturi pe pieţele Uniunii Europene. Un demers care se anunţă, desigur, îndelungat şi lipsit de perspective.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
