REPORTAJ Balcoanele, terasele și terenurile uitate de la periferia orașelor – vedetele arhitecturii post-COVID. Trei tineri arhitecți prezintă tendințele în design

• ”Legătura cu natura va influența modul în care vor fi proiectate de-acum spațiile de locuit/ Migrația urban-rural și reconversia eficientă a birourilor libere, două dintre provocări” (Alexandra Ardeleanu, arhitect, 33 de ani).
• ”Oamenii vor înclina balanța în defavoarea locuințelor open-space și vor dori o delimitare mai clară a funcțiunilor/ Noile vedete sunt balcoanele și livingurile” (Andra Bica, designer interior, 31 de ani). 
• ”Clienții au început să se orienteze către materiale și standarde de calitate înaltă/ Familii tinere au început să valorifice terenuri uitate la periferia orașului” (Ștefan Sava, arhitect, 32 de ani).

Articol publicat inițial pe G4Media în cadrul proiectului ENTR.

Un virus despre care știam nimic a capturat într-o noapte cotidianul și tot ce ne era obișnuit. Centrele marilor orașe au devenit uriașe spații-fantomă, birourile s-au golit, copiii n-au mai plecat de-acasă, părinții au fost bone și angajați deopotrivă. Lumea a avut brusc nevoie de spațiu. Și a încercat să facă. Apartamentele au început să sufoce, iar oamenii au încercat să-și satisfacă nevoia de aer și spațiu, respectând totodată restricțiile. 

Cum vor arăta locurile noastre de-acum înainte? Vom mai accepta să lucrăm în birouri open-space? Trotuarele ni se vor părea poate prea înguste? O să preferăm o curte discretă și izolată la periferia orașului în locul apartamentelor populare din zonele centrale? 

Publicitate electorală

Trei tineri arhitecți au răspuns întrebărilor G4Media în cadrul proiectului ENTR. Alexandra Ardeleanu (33 ani), Andra Bica (31 ani) și Ștefan Sava (32 ani) au rememorat ultimul an jumătate, din momentul lockdown-ului din 16 martie, și au încercat să facă o schiță a societății românești post-COVID, așa cum se arată ea arhitecților din noua generație. 

Alexandra Ardeleanu: Cred că în sectorul public de sănătate se vor accelera procesele de modernizare și înnoire a fondului construit spitalicesc/ Nevoia de legătură cu exteriorul, cu natura, a fost foarte des întâlnită

Alexandra Ardeleanu are 33 de ani, a fondat împreună cu două colege studioul de arhitectură ”Ala”, în București, și este foarte apropiată de proiectele care aduc beneficii societății, cum ar fi cele de restaurare, sociale sau din zona Sănătății. A vrut să fie arhitect din adolescență, chiar dacă din punct de vedere financiar și birocratic, România nu îi pare cel mai fericit loc pentru munca unui arhitect. În final, însă, ”satisfacțiile pot fi pe măsura provocărilor”.  

Apariția cazurilor de COVID-19 în România nu a luat-o prin surprindere pentru că era conectată în permanență la știrile externe și știa că rămâne doar o chestiune de timp până când pandemia avea să se instaleze și aici. Cel mai greu i-a fost din punct de vedere psihic, din cauza anxietății alimentate de incertitudine. Crearea unei rutine a ajutat-o și a ancorat-o în noua realitate, acolo unde casa i-a devenit și birou, și spațiu de relaxare. 

• ”Pentru mine a fost destul de dificilă prima perioadă a pandemiei, din punct de vedere psihic: grija pentru cei dragi, incertitudinea generală, presiunea mediatică etc, așa că primul pas a fost să îmi creez o rutină și să delimitez activitățile cât mai clar, chiar dacă toate se desfășurau acum în acelasi spațiu – acasă. Astfel, anxietatea generată de incertitudine s-a diminuat treptat, lăsând loc adaptării la noua situație”, povestește Alexandra. 

A început să lucreze de-acasă și, la fel ca mare parte din populație, a început să-și limiteze drastic interacțiunile.Tehnologia și accesul la diverse aplicații au ajutat-o să lucreze bine cu echipa de la job astfel că lucrul de-acasă nu i-a afectat munca. 

Ba mai mult, spune Alexandra, pandemia i-a schimbat vitezele cu câteva trepte, lăsându-i un moment de respiro de la agitația pe care o trăia zilnic:

• ”Cred că o pauză de la agitația orașului și de la viteza cu care eram obișnuită să îmi desfășor activitățile zilnice a fost chiar binevenită din acest punct de vedere”, își amintește tânăra. 

Un câștig al pandemiei a fost și, spre exemplu, digitalizarea în zona procedurii de emitere a autorizațiilor de construcții: 

• ”Din punct de vedere al echipei, am comunicat foarte bine cu colegii, noile platforme permițându-ne să ne desfășurăm activitatea în limite normale. La nivel administrativ s-au făcut pași importanți către digitalizarea proceselor din domeniul autorizării construcțiilor (se pot depune documentații online, comisii online, a fost introdusă semnătura digitală calificată pentru arhitecți – echivalentul parafei de arhitect etc.) Sper ca acest proces să continue și de acum înainte”, mai spune tânăra. 

Perioada de lockdown i-a arătat încă o dată cât de importantă e comunitatea, cu tot ce presupune ea, dar și faptul că un spațiu cu un grad ridicat de flexibilitate se poate transforma rapid într-un atu atunci când ajungem în situații critice cum a fost pandemia COVID-19. 

• ”Cred că mulți dintre noi am învățat să apreciem altfel spațiul în care locuim. Dacă pentru o parte dintre noi acasă era doar locul unde ajungeam seara pentru a ne odihni, acum cred că oamenii au devenit mai pretențiosi vis-a-vis de spațiul și condițiile din locuința lor. Astfel, tot mai mulți descoperă noi nevoi pe care înainte nu le conștientizau și se orientează către reorganizarea, reamenajarea locuințelor, reabilitarea celor vechi sau chiar către schimbarea locuinței, fie că vorbim de necesarul de spațiu util, de nevoia iluminării naturale, de liniște și izolare fonică, de legătură cu natura etc”, explică Alexandra Ardeleanu. 

Tânăra arhitectă susține că în timpul pandemiei oamenii au devenit foarte conștienți de nevoia de conexiune cu exteriorul, cu natura, fapt care s-a materializat, spre exemplu, prin transformarea balcoanelor în spații verzi. Tocmai din acest motiv, susține Alexandra, o amprentă a lockdown-ului în viitoarele construcții va fi tușa de verde, proaspăt, viu, natură: 

• ”Una dintre cel mai des întâlnite astfel de nevoi în perioada stării de urgență și după a fost nevoia de legătură cu exteriorul, cu natura, tradusă atât prin creșterea numărului de plante de apartament ce înverzesc din ce în ce mai multe locuințe și balcoane transformate în adevărate sere, fie prin decizia unora dintre locuitorii de la bloc de a se muta la curte. Integrarea naturii și legătura cu spațiul exterior vor rămâne de acum înainte aspecte importante ce vor influența modul de proiectare a spațiilor de locuit de acum înainte, fie că vorbim de locuințe colective sau unifamiliale”. 

O altă schimbare în societatea post-COVID va fi legată de modul în care oamenii se raportează la jobul lor. Cel mai probabil, firmele sau angajații care au experimentat cu succes munca de acasă nu se vor întoarce la birourile în care funcționau înainte de pandemie. Astfel, foarte multe spații vor rămâne libere iar conversia eficientă a acestora va reprezenta una dintre viitoarele provocări majore în domeniul imobiliar. 

O altă secvență surprinsă de Alexandra Ardeleanu este migrația urban-rural, pornind tot de la nevoia de legătură cu natura, fapt care aduce o șansă în plus arhitecturii vernaculare tradiționale.

În final, poate cel mai mare câștig pentru societate va fi accelerarea procesului de modernizare a infrastructurii medicale de stat, mai ales în contextul în care, în timpul pandemiei, au existat mai multe episoade care au surprins un sistem spitalicesc de stat complet depășit: 

• ”De asemenea, schimbarea paradigmei referitoare la lucrul de la birou vs. lucrul de acasă, în special în anumite sectoare ale economiei, cum este domeniul IT, au lăsat în urmă spații libere de birouri, pentru care probabil se va căuta o conversie funcțională rentabilă în perioada ce va urma. Împins de același fenomen, precum și de nevoia legăturii cu natura, trendul migrării din mediul urban în cel rural este de asemenea în creștere, ceea ce poate însemna o șansă în plus pentru arhitectura vernaculară tradițională. Nu în ultimul rând, cred că în sectorul public de sănătate se vor accelera procesele de modernizare și înnoire a fondului construit spitalicesc, această pandemie, precum și toate accidentele nefericite care s-au întâmplat în perioada aceasta evidențiind, mai mult ca oricând, limitele infrastructurii spitalicești învechite și nevoia stringentă de spitale care să răspundă standardelor actuale de calitate”, a conchis Alexandra Ardeleanu, unul dintre cei trei fondatori ai studioului de arhitectură ”Ala”. 

Andra Bica: Pentru majoritatea lucrărilor din 2020, mi s-a cerut ca spațiile să fie izolate fonic suplimentar pentru a spori gradul de intimitate a casei/ A scăzut cererea pentru spații de tip open plan

Andra Laura Bica are 31 de ani și este fondator al studioului de design interior ”Kanso”. Meseria de arhitect a venit ”firesc și lin” și a amenajat interioarele primelor locuințe în ”Sims”, un joc pe calculator pe care încerca să-l fenteze, astfel încât să obțină buget mai mare pentru case mai multe. Spune că satisfacțiile financiare vin greu, iar designul interior vine și cu o serie de dezavantaje: 

• ”Au existat, firește, și momente în care m-a cuprins îndoiala căci nu e o profesie ușoară, iar satisfacțiile financiare vin greu. Într-unul din momentele acestea l-am întrebat pe tatăl meu de ce m-a încurajat în a alege aceasta, iar el a răspuns cu sinceritate și pragmatism “de când erai mică, doar asta știai să faci”. Designul de interior este încă foarte puțin reglementat, iar asta vine cu avantaje și dezavantaje. Nu știu dacă România este neapărat locul care face un arhitect/designer fericit, însă oferă o piață în curs de expansiune și odata cu ea posibilitatea de a crește și noi, de a experimenta și expune imaginația/ideile noastre”, povestește tânăra.

Cel mai mult ține la proiectele care îi oferă libertate creativă și spațiu de desfășurare, dar este atașată emoțional de toate, direct proporțional cu timpul și energia investite:

• ”Aici îmi amintesc de o întâmplare amuzantă a unui prieten drag, și el arhitect, care întrebat dacă are copii a răspuns că are mulți și că îi vede când merge pe stradă. Eu pot spune că țin foarte mult la toate spațiile pe care le-am creat și amenajat. Procesul de design și de implementare al acestora este unul de durată, iar pentru zona rezidențială, nișa în care am ales să mă exprim, presupun și o interacțiune constantă și directă cu beneficiarul. Asemenea altor domenii, timpul și energia investite creează o formă de atașament față de produsul final, dar și față de beneficiar; din cele mai multe proiecte realizate m-am ales și cu o prietenie. Cu certitudine fiecare dintre proiecte vine cu un amalgam de amintiri și nostalgii, însă, în topul preferințelor urcă cele în care am avut o bună interacțiune/comuniune cu clientul – cele în care mi s-au oferit libertate creativă și spațiu de desfășurare sunt pe podium”, explică aceasta. 

Instalarea COVID-19 în România a prins-o pe Andra Bica cu bagajele la ușă, abia întoarsă din vacanță. Nu anticipa ce avea să urmeze, își făcea griji pentru oamenii dragi și pentru job. 

Primele schimbări au apărut la muncă atunci când ea și colegii și-au mutat lucrul acasă. În primele zile i s-a părut mană cerească, fiind o persoană introvertită care traversa o perioadă în care își promisese că se va retrage într-un birou de-acasă pentru a lucra în liniște, cât mai mult. 

După primele luni însă dorul de prieteni și de timpul cu ei i-au dat buzna printre emoții. Așa a reușit și să separe ce era important de ce nu era important în viața ei de până atunci: 

• ”(…) De altfel părții creative a unui proiect am nevoie să îi aloc un segment substanțial de timp pe care să îl petrec în liniște și în lipsa factorilor disturbatori. Pot spune că “mi-a venit mănușă” cel puțin mare parte din perioada de izolare la domiciliu. Da, aveam îndoielile și fricile mele și nici nu pot să spun că pe parcursul anului ce avea să vină nu am avut dorința de a-mi revedea cel puțin o parte din apropiați, însă, totodată, la momentul respectiv a fost o filtrare foarte bună a esențialului de neesențial (…) O a doua schimbare importantă pentru domeniul nostru a fost lipsa mobilității. Atât a mea, cât și a colaboratorilor mei. Lucrurile s-au întâmplat mai anevoios la începutul pandemiei, furnizorii din străinătate au întâmpinat probleme și ei însă cred că lucrurile au ajuns să fie tot în avantajul nostru fiind nevoiți să găsim soluții locale, iar unele dintre ele au chiar deschis apetitul către zone pe care nu le-am fi explorat altfel”, a mai povestit Andra Bica. 

Primele proiecte care au dispărut din cererile pe care Andra le primea înainte de pandemie au fost amenajările interioare pentru locuințele de tip Airbnb, care sunt închiriate pe termen scurt. 

• ”În zona de design interior există această nișă pe care o îndrăgeam foarte mult, și anume cea a spațiilor de închiriat pe termen scurt, cele de tip “airbnb” pentru care cererea a scăzut pe perioada pandemiei. Îmbrățișasem acest tip de proiecte în mare parte datorită nivelului mare de libertate de exprimare pe care mi-l ofereau. Sunt, de asemenea, niște proiecte cu timp de implementare mult mai scurt decât la cele din zona de residential, iar asta ridică puțin nivelul de adrenalină”, a mai spus tânăra.

Andra susține că primele schimbări au apărut în profilul clienților. Dacă înainte de pandemie avea pe listă societăți sau clienți care voiau să pună pe picioare o afacere, acum are de-a face în special cu persoane care caută să-și amenajeze propriile locuințe, pentru a le face mai confortabile, mai armonioase.

Aproape toți clienții Andrei i-au cerut acesteia izolare fonică a locuințelor pentru a-și asigura o intimitate mai mare în cămin. Apoi, noile ”vedete” ale sezonului 2020-2021 au fost, fără echivoc, balcoanele/terasele și spațiile unde este servită masa:

• ”Schimbarea a venit din profilul clientului. Înainte de pandemie mare parte din clienții mei erau firme sau persoane individuale care doreau să facă o investiție, iar acum sunt preponderent persoane fizice care doresc să își contureze un cămin care să răspundă cerințelor lor de confort, armonie, ambianță. Primele schimbari în design au apărut în fluxurile spațiului.
• Nevoia unei separări clare între spațiile în care îți petreci timpul cu familia versus spațiile de muncă/recreație/reflective, în care ai nevoie de intimitate.
• A scăzut cererea pentru spații de tip open plan. Dacă în ultimii ani au fost elogiate spațiile ample care înglobau o serie de funcțiuni precum bucătăria, spațiul de luat masa și zona de zi în același spațiu, acum balanța înclină spre o delimitare clară a funcțiuniilor și/sau o delimitare cât mai riguroasă a spațiului. În cazul în care delimitarea nu este posibilă, unde vorbim de suprafețe mici, se dorește o flexibilitate cât mai mare a zonelor.
• O soluție care vine în ajutorul spațiilor limitate ar putea fi părțile mobile cu proprietăți fonoabsorbante.
• Pentru majoritatea lucrărilor din 2020, mi s-a cerut ca spațiile să fie izolate fonic suplimentar pentru a spori gradul de intimitate a casei.
• Terasele (balcoanele) sunt noile vedete ale sezonului. Desi neexploatate la potențialul lor maxim până acum, mulți beneficiari au văzut aceste zone ca pe niște resurse suplimentare de spațiu. De asemenea, acestea sunt versatile, foarte versatile ca funcțiune, motiv pentru care fiecare beneficiar și l-a personalizat diferit.
• Smart homes. Având parte de o tehnologizare accelerată în această perioadă, cred că și căminele noastre vor beneficia de acest avânt și vor face pasul spre automatizare.
• Încercarea de a aduce natura în casă și apetența oamenilor spre natură și natural. Aici vorbesc despre dorința de a integra în căminul lor fie un spațiu verde cu diverse plante, fie materiale ca lemnul, piatra etc.
• Chiar dacă inițial a părut ca o provocare să găsim resurse pentru implementarea proiectelor la care am lucrat, am fost plăcut surprinși să găsim produse locale care să se ridice la nivelul exigențelor clienților.  
• O altă vedetă a sezonului este zona de luat masa (sufrageria). Dorința noastră de socializare și lipsa spațiilor publice care să ofere această posibilitate ne-a sporit creativitatea în găsirea resurselor. În acest sens, mare parte din atenția clienților mei se îndreaptă spre importanța sufrageriei/zonei de servit masa, acolo unde pot să schimbe impresii de peste zi și nu numai”, a mai adăugat Andra. 

Pandemia COVID-19 nu i-a afectat activitatea și nu s-a văzut nevoită să se reprofileze. Dimpotriva, în ultimul an și jumătate oamenii au fost și mai determinați să apeleze la specialiști pentru a-și reamenaja locuințele și pentru a le adapta noii realități. Cererea pentru serviciile de design interior a crescut mult în această perioadă, pentru că oamenii au început să privească mai atent la casele lor, spune Andra. Tânăra susține că, în ce privește viitoarele locuințe, oamenii vor înclina balanța în defavoarea celor de tip open-space și vor dori o delimitare mai clară a funcțiunilor. 

Ștefan Sava: Unii au fost atât de sufocați de lucrul de acasă, mai ales cei cu copii mici, încât și-au proiectat casa visurilor în zone suburbane/ Grădina urbană se regăsește în majoritatea proiectelor pe care le semnăm

Ștefan Sava are 32 de ani și este managing director al Biroului de arhitectură și design interior SSAT+. Știa că vrea să fie arhitect încă din liceu, când era pus pe gânduri de planurile de locuințe pe care le vedea la părinții lui, ingineri. Astăzi este arhitect de 13 ani și de 7 ani are propriul birou în parteneriat cu bunul său prieten Alexandru Popescu. Se consideră norocos și fericit să fie arhitect în România, pentru că își poate imprima viziunea în proiectele pe care alege să le lucreze.  

Proiectul lui de suflet pe anul 2020 este The Corner Armenească – Moșilor, în apropierea Bisericii Armenești din București. La fel ca în aproape toate proiectele pe care le semnează împreună cu colegul său, și în The Corner Armenească-Moșilor se regăsește motivul grădinii urbane:

• ”Este un proiect cu funcțiune mixtă: va include atât apartamente, cât și spații de birouri și comerciale. Proiectul prezintă avantaje deosebite oferite de apropierea de centru și unicitatea zonei: va include o clădire-monument nefolosită de mult timp pe care o restaurăm și o redăm orașului cu un aer nou, ca office-building și spații comerciale la nivelul parterului, și un corp nou, modern, în care vom oferi un standard ridicat de locuire și de pe care nu va lipsi acoperișul verde: grădina urbană care se regăsește în majoritatea proiectelor pe care le semnăm. Este al treilea proiect din seria The Corner, după un imobil în zona Floreasca-Rahmaninov și unul în zona Eminescu-Dacia, ambele rezervate în totalitate din faza de proiect. Ele sunt acum finalizate și locuite, iar feedback-ul beneficiarilor este pozitiv, ceea ce mă face să vreau să continuu în această direcție, cu viziunea echipei mele despre confort ridicat de locuire în zone cât mai centrale”, explică tânărul. 

Pandemia l-a prins pe Ștefan Sava fix în zona unde izbucnise focarul din Italia. Abia ajunsese împreună cu un grup de prieteni în stațiunea de ski Livigno când a aflat de primul pacient mort de COVID-19 în Italia. Nu își închipuia exact ce și cum va urma, iar timp de 10 zile cât a fost în vacanță a urmărit știrile pe nerăsuflate. Nu știa dacă se va mai putea întoarce în România:

• ”Nu am cum să uit. Eram chiar în Italia, în zona „roșie”, unde izbucnise focarul. Eram cu prietenii mei în Livigno, o stațiune de ski, de pe 22 februarie. Chiar când am aterizat în Milano, îmi aduc aminte, am citit despre prima pacient declarat decedat din cauza infectării cu noul coronavirus. Nu știam ce va urma, ne-am îndreptat spre locul unde urma să stăm pentru 10 zile și în fiecare zi am urmărit știrile cu sufletul la gură. Am crezut chiar că nu vom mai putea intra în țară. Pe 1 martie, când am aterizat în București, am dat o declarație și am intrat în carantină, fiecare în locuința proprie, pentru 14 zile. Niciunul dintre noi nu a fost infectat atunci, nici până în ziua de azi, din fericire, nu ne-am îmbolnăvit și, între timp, ne-am și vaccinat. Urmărind situația din Italia, aș zice că da, am preconizat că va crește exponențial numărul de infectări și că se vor lua măsuri speciale, dar nu știam cât va dura, dacă se va descoperi un tratament. Iar din punct de vedere economic, m-am așteptat la ce era mai rău. Până acum, cel mai pesimist scenariu nu s-a adeverit, cel puțin în România și în domeniul meu de activitate”, povestește Ștefan Sava.

Primele schimbări au apărut la muncă. A lucrat de-acasă în perioada stării de urgență, dar apoi a revenit la birou pentru că avea nevoie de echipamentele de software și printare. 

• ”Pentru început, am lucrat de acasă. În starea de urgență, nu aveam de ales. Apoi, pe măsură ce măsurile s-au relaxat, am revenit la birou. În arhitectură ai nevoie de software specific, de materiale de printare, de depunerea unor documente la primării, pe hârtie, nu online, este greu să faci meseria de la distanță”, a mai adăugat Ștefan.

Arhitectul susține că au mai fost episoade în care a lucrat de-acasă pentru că alți colegi intrau în contact cu persoane infectate. Au redus întâlnirile cu clienții, au intrat într-un soi de ”conservare” dar la finalul anului 2020, povestește Ștefan, lucrurile au început să revină la normal. La ”un nou normal”: 

• ”Au fost săptămâni în care am lucrat de acasă pentru că unii dintre colegi intraseră în contact cu persoane confirmate cu diagnosticul e COVID-19 și asta ne-a făcut munca mai complicată. Așa cum spuneam, avem nevoie de resursele de la birou. Ne-am văzut mai rar cu unii clienți, dar în esență aș spune că nu am trecut prin schimbări majore, ne-am adaptat și am continuat să lucrăm la proiectele pe care ne aveam deja în lucru. Am simțit însă că numărul contractelor noi a scăzut la începutul pandemiei, a existat o perioadă de conservare, o teamă de a face planuri pentru viitor. Spre finalul anului 2020, acest lucru s-a schimbat însă, cred că ne-am obișnuit toți cu „noul normal” și, mai mult decât atât, unii au fost atât de sufocați de lucrul de acasă, mai ales cei cu copii mici, încât au venit către noi cu dorința de a proiecta casa visurilor lor în zone suburbane/limitrofe”, explică tânărul arhitect.

Munca de acasă nu i-a afectat inspirația, dar nici nu l-a ajutat când a venit vorba de lucrul în echipă, pe care Ștefan Sava îl consideră extrem de important pentru eficiența businessului lor:

• ”Aș zice că cea mai mare problemă în izolare nu este neapărat pierderea inspirației, ci munca în echipă. Proiectele noastre necesită abordări interdisciplinare, discuții cu experți în structură și în construcții, instalații sanitare, electrice sau în rezistență la incendiu, nu doar viziunea unui arhitect și a unui designer de interior. Pe lângă asta, e nevoie de consultarea permanentă a clienților, rezultatul final este o negociere între parametri dați și soluțiile existente. Fiind în izolare, a fost nevoie să ne coordonăm prin telefon și prin videoconferințe, ceea ce a nu a fost imposibil, dar nu a fost atât de eficient. Prefer varianta tradițională de a lucra, de a reuni echipa la birou și de a putea schimba ideile prin discuții față în față”, susține acesta.  

Înainte de COVID-19, își amintește Ștefan, exista o cerere mai mare pentru construirea de spații de birouri. Acum, însă, există o aplecare mai mare pentru spații de locuit cu zone de relaxare, terase, acoperișuri verzi și altele asemenea:

• ”La SSAT+ avem două tipuri de clienți: dezvoltatori imobiliari care au nevoie de soluții integrate, de la evaluarea unui teren, la propunerea pentru maximizarea profitului, până la obținerea de autorizații, supravegherea execuției și chiar marketingul proiectului, iar pe de altă parte avem persoane care doresc să proiecteze locuințe pentru ele însele. Ca o schimbare venită din cauza pandemiei, aș zice că a scăzut dorința de a construi spații de birouri și a crescut nevoia de spații de locuit cu zone de relaxare, cu terase generoase, grădini, chiar și acoperișuri verzi, grădini urbane, cum le numim noi”, povestește arhitectul. 

Ștefan susține că a crescut și cererea în rândul familiilor tinere care caută acum să valorifice terenuri de care uitaseră, de cele mai multe ori situate în afara orașului. Se întâmplă acest lucru din cauza lunilor nesfârșite de izolare în apartamentele mici, sufocante:

• ”A crescut cererea pentru proiecte care mizează pe boutique-buildings în zone premium din capitală, blocuri cu un număr mic de apartamente și un standard înalt de locuire. Cererea pentru asemenea proiecte este în continuare mare și, cred eu, va continua să fie așa în anii următori. În al doilea rând, au venit și cereri de proiectare a unor locuințe pentru familii tinere care voiau să valorifice terenuri în afara orașului, mai ales pentru că petrecuseră mult timp în izolare în apartamente mici, la bloc. Dorința lor este de a investi în locuințe de vacanță cu mult spațiu verde, cu zone de relaxare, cu loc de joacă, jacuzzi exterior sau grătar și loc de luat masa în aer liber. O altă parte a proiectelor SSAT+ au fost discutate sau începute înainte de pandemie, pentru că în arhitectură există o inerție mare, un proiect care începe azi se poarte termina peste un an, poate doi, depinde de situație”, a mai povestit Ștefan Sava. 

O altă schimbare în rândul cerințelor clienților este faptul că aceștia sunt înclinați să se orienteze către materiale și dotări de calitate superioară, fapt care survine în urma perioadelor lungi de timp petrecute acasă : 

• ”Nu s-a schimbat profilul clienților, dar printre noile tendințe observate sunt orientarea către materiale și dotări de calitate superioară. Aș zice că motivul este timpul crescut petrecut acasă, o bună ocazie de a vedea consecințele unor compromisuri legate de tâmplărie, de exemplu, de automatizări, de câtă lumină naturală vine în spațiile de lucru și așa mai departe”, a mai povestit Ștefan Sava.

Arhitectul susține că businessul nu i-a fost afectat, ci a fost salvat în timpul pandemiei datorită portofoliului variat de care compania dispune. Volumul de muncă a crescut, iar partenerii de afaceri s-au văzut nevoiți chiar să-și extindă echipa:

• „Avem un portofoliu variat, iar acest lucru ne-a salvat, pot spune. Lucrăm atât cu dezvoltatori imobiliari, cum spuneam, cât și cu persoane care își construiesc propriul cămin, așadar chiar dacă raportul dintre ele s-a modificat, volumul de muncă a rămas crescut și am fost chiar nevoiți să facem angajări, să ne mărim echipa”, a conchis Ștefan Sava, co-fondator SSAT+.