Responsabilul de șantier de la Lupoaică: Am greșit că nu am cerut supraveghere arheologică. Teoretic, s-ar fi putut găsi lucruri valoroase în pământul excavat

Traian Cliante, arheologul responsabil de șantierul de la Lupoaică, a explicat pentru Info Sud-Est ce s-a întâmplat în momentul cercetărilor arheologice din situl unde urmează să fie ridicat un bloc de patru etaje. Traian Cliante a declarat că s-a greșit în momentul în care nu s-a cerut supraveghere arheologică, așa cum ar fi trebuit să prevadă raportul făcut de arheologi la finalul anului 2016:  

“Asta este una din greșelile pe care le-am făcut noi, că nu l-am informat în scris pe investitor în legătură cu pretenția noastră de a supraveghea acolo. În rest, suprafețele care s-au cercetat sunt înregistrate în documentația de șantier. Acolo s-a mai făcut acea dislocare a toaletei publice, în timpul căreia nu s-a făcut supraveghere arheologică. Asta este una din puținele probleme care mai trebuiau rezolvate”, a declarat Traian Cliante pentru Info Sud-Est.

Acesta a adăugat că, teoretic, în pământul excavat și aruncat la marginea Constanței se puteau găsi piese importante:

Publicitate electorală

“O să mă interesez care din sectoarele acestea ale perimetrului au fost luate așa, cu mașina. Dar mi-e greu să cred, sincer vorbind, că a rămas ceva sub toaleta aia publică, sau în niște gropi care încă se mai vedeau acolo și în care sunt, de obicei, resturi moderne din belșug. Teoretic se poate întâmpla orice, s-ar fi putut găsi lucruri valoroase în pământul excavat. Dacă hârtiile l-ar fi obligat pe investitor să facă acel contract, prin care noi să putem să supraveghem, n-ar fi fost absolut niciun fel de problemă”, a adăugat Traian Cliante.

Cliante a mai declarat că, de obicei, investitorii refuză să ia în calcul supravegherea arheologică după finalizarea cercetării:

“De obicei, investitorii refuză să ia în calcul supravegherea arheologică după finalizarea cercetării, și ca să fiu sincer noi facem de obicei câte o supraveghere, dar mai mult la intervenția noastră. Acum, că s-au inflamat lucrurile, nici nu ai cum să intri acolo, pentru că nu mai ști în ce calitate intri. Dacă am fi avut un contract de supraveghere arheologică, lucrurile ar fi decurs practic normal. Dacă ar fi fost acel contract nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit. Am înțeles că au lucrat pe timp de noapte. Acolo și-au făcut, conform proiectului lor, asta nu am de unde să știu, și cu atât mai puțin să înțeleg, au făcut niște lucrări cu niște mașini din astea specifice pentru șantiere, unde au făcut dislocări de terenuri, de ce Dumnezeu mai era acolo. Sincer vă spun, supraveghere era bine dacă făceam, dar mi-e greu să cred că am fi stat prea mult între mașini acolo. M-am uitat la niște imagini, colegii mei au făcut niște fotografii, și să stai sub mașini și la marginea unui mal de pământ care stă să cadă în orice moment, nu cred că am fi făcut mare lucru”, a continuat arheologul.

Traian Cliante, cel care a supravegheat șantierul de la Lupoaică, a ridicat și problema conservării descoperirilor făcute în urma cercetărilor arheologice. Arheologul spune că, din păcate, după ce arheologii sapă și cercetează siturile, investitorii nu restaurează și conservă vestigiile găsite, așa cum ar trebui să se întâmple:

“Îmi pare rău că există multe săpături în peninsula Constanța, și mă refer la unele care s-au făcut la Banca Națională, de pildă, care e o instituție serioasă, și mai sunt câteva locuri unde s-au făcut săpături arheologice și stau neprotejate. Or, în momentul în care ai astfel de monumente cercetate, ești obligat să treci la întreținerea lor, măsuri de conservare, care implică, în primul rând, restaurarea, pe cât este posibil. În ziua de astăzi toată lumea știe că în momentul în care găsești moumente istorice trebuie să le conservi. O conservare a lor ar însemna proiect de restaurare, proiect de conservare, și sume băgate în plus. Și atunci, mai toată lumea preferă să le lase așa cum sunt. Investitorul, cel care a comandat cercetarea, ar trebui să se ocupe de aceste lucruri”, a declarat Traian Cliante.

Nici în cazul vestigiilor găsite la Lupoaică în cadrul cercetărilor din anul 2016 investitorul nu le-a acoperit, pentru a le proteja, timp de patru ani. În imaginile surprinse atât în momentul cercetării arheologice, din 2016, cât și în momentul în care investitorul a început să excaveze terenul, la începutul anului 2020, se observă cum vestigiile care trebuiau să fie protejate și acoperite s-au degradat, au fost acoperite de pământ sau de alte gunoaie menajere, sau au fost distruse de factorii naturali.  

“În cazul Băncii Naționale, de exemplu, eu știu că Direcția de Cultură le-a tot trimis adrese să ia măsuri acolo. Direcția de Cultură a județului Constanța trimite periodic adrese acolo unde este nevoie, prin care îi somează pe cei care au făcut săpături arheologice, să conserve ce au făcut. Acum am înțeles că s-au hotărât niște amenzi semnificative, dar nici astea nu sunt decât de la 25 la 50 de mii de lei”, a adăugat Cliante.

În cazul șantierului de la Lupoaică, fotografiile arată că investitorul nu a protejat vestigiile timp de patru ani.

Traian Cliante a declarat, în final, că după tot ce s-a întâmplat în această situație, ar fi bine ca pe viitor toate autoritățile și toți factorii interesați să discute:

“Eu, unul, regret că se întâmplă astfel de lucruri tocmai la Constanța și e într-adevăr neplăcut. Să dea Dumnezeu ca plecând de la acest conflict, pe viitor e bine să vadă toată lumea și când se sapă, să vină și ziariști, să vină și de la autorități, să vină și de la primărie, să stăm de vorbă acolo, să vedem ce face fiecare și cum face. Este bine ca niște discuții să aibă loc cu toată lumea care este implicată: și de la noi, și de la dumneavoastră, și de la Primărie, și de la Consiliul Județean, și de la Prefectură”, a conchis Traian Cliante.

Articole pe aceeși temă: