S-a așternut liniștea pe subiectul deszăpezirii. Până mai ieri televiziunile nu conteneau să difuzeze imagini cu mașini înzăpezite, drumuri blocate, autorități în stare de alertă și viscolul care urma să înghită România. În fapt, nu am avut parte decât de o iarnă obișnuită, cu temperaturi pe măsură și o ninsoare atât de râvnită cu doar o săptămână înainte de furia albă în care se înregistrau temperaturi de primăvară. Atunci ne întrebam cu toții ce este în neregulă? De ce nu avem parte de o iarnă ca în alți ani? De ce nu ninge odată? Eh, iată, iarna s-a lăsat așteptată și a sosit la sfârșitul lunii ia-nuarie și, ce-i drept, și-a luat revanșa pentru perioada în care a lipsit. Dar nu a fost nici pe departe urgia de pe lume și nicidecum nămeții nu au îngropat județele țării încât să fie nevoie de instituirea stării de alertă. Ce ne-a îngropat, în fapt, a fost incompetența și corupția instituțiilor abilitate care au atribuit contracte păguboase pentru deszăpezire unor firme de casă care nu au știut sau nu au avut chef să-și facă treaba. La asta s-a mai adăugat și inconștiența unora dintre noi care s-au pus la drum fără să fie absolut necesar (dar nu putem generaliza) și pe care viscolul i-a blocat în trafic.
Școlile închise, copiii la joacă
Una dintre măsurile stupide luate de autorități a fost închiderea școlilor timp de o săptămână. Poate că în anumite zone din mediul rural s-ar fi pretat o asemenea decizie, însă, cel puțin în municipiul Constanța măsura luată a fost cel puțin penibilă. În vreme ce autoritățile ne anunțau că elevii nu pot ajunge la ore mai întâi din cauza nămeților, apoi din cauza viscolului și că din acest motiv școlile vor fi închise, cei mici erau bine mersi la bulgăreală sau la plimbare cu părinții prin malluri, iar liceenii se bucurau prin cafenele, restaurante sau parcuri de încă o săptămână de vacanță (imediat după săptămâna „crâncenă” de iarnă a urmat vacanța intersemestrială). Studenții au mers la cursuri, bugetarii au mers la muncă, la fel și angajații în mediul privat. Dar copiii nu puteau ajunge la școală. Pesemne că o astfel de măsură nu avea decât să sporească panica generală fals creată de mai-marii țării. Jurnaliștii de la Gandul.info au publicat un articol conform căruia un kilometru de autostradă 5.370 de euro, de trei ori mai mult decât în țările nordice!
Culmea penibilului: 5000 de euro pentru deszăpezirea unui kilometru de autostradă și tot închisă a fost!
Cu toate acestea însă, autostrada a stat închisă o săptămână pentru că firma care a primit contractul nu a fost în stare să deszăpezească nici măcar una dintre benzile de circulație.
Culmea penibilului este că, spre sfârșitul urgiei, se putea circula, mai greoi ce-i drept, pe drumul vechi București-Constanța și nu pe autostradă. Unul dintre efectele imediate ale acestui lucru s-a văzut pe rafturile magazinelor din Constanța. Nu am prins vremea lui Ceaușescu, dar ai mei mi-au povestit multe des-pre lipsa alimentelor. Acum am simțit pe pielea mea cum este să nu găsești mai nimic atunci când intri într-un hypermarket. Și nu a fost nici pe departe o senzație plăcută. Ba dimpotrivă, n-am să uit niciodată sentimentul pe care l-am avut atunci când nu am găsit legume, fructe și carne proaspete pe rafturile magazinelor.
Și nici măcar nu a fost nevoie să fie „vremea lui Ceaușescu”, ci a fost de ajuns ca niște firme care și-au umplut conturile cu milioane de euro să nu deszăpezească străzile.
Prefecții își dau demisiile, președinții de CJ răsuflă ușurați și promit picioare în gura presei
BRĂILA: Notele de plată pentru proasta organizare nu au fost plătite de cei care atribuie contractele de deszăpezire, ci de cei care au coordonat situațiile de urgență. Tipic pentru România. Gheorghi Obreja, prefectul județului Brăila a fost demis pentru că până și el a rămas înzăpezit pe drumul dintre două localități, când mergea în teren să-și facă treaba. În tot acest timp, Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, cel care a promis picioare în gură unei jurnaliste care l-a întrebat dacă se gândește să își dea demisia pentru că era prin vacanță, în afara țării, tocmai când haosul punea stăpânire pe județ. Și ghiciți cine a atribuit contractele de deszăpezire? Prefectul demis sau Bunea-cel-cu-amenințări-de-mahala?
CONSTANȚA: Aceeași situație s-a înregistrat și la Constanța: toată lumea a cerut demisia prefectului, care a și înaintat-o până la urmă. În tot acest timp, primarul Mazăre era prin țările calde, pentru că așa cum a și declarat lui nu îi place iarna în Constanța, iar vicepreședintele CJ Cristian Darie filma dintr-un elicopter perdeaua forestieră plantată de instituție (și ale cărei costuri au fost luate la bani mărunți de DNA cu puțin timp înainte de viscol) pentru ca mai apoi să se mândrească la televiziunea locală cu realizările CJC. Din ciclul țara arde și baba se piaptănă…
TULCEA: Despre cum și-au făcut treaba autoritățile din Tulcea nu s-a vorbit prea mult. Discreția a făcut legea în județ deși câteva localități au fost izolate de lume până de curând. Nici mulțumiri, nici nemulțumiri, nici la adresa președintelui CJ, nici la adresa prefectului. Ca și cum n-a fost! Asta în pofida faptului că televiziunile centrale au titrat de câteva ori știri des-pre mașinile înzăpezite și despre localitățile lăsate de izbeliște. Nimic însă! Liniște și pace la porțile Deltei!
CĂLĂRAȘI: Călărași este județul în care, deși a fost la fel de greu încercat precum Constanța și Tulcea, lucrurile pare că au mers strună. Și nu spun eu asta, ci însuși călărășenii pe site-urile de socializare, acolo unde primarul a postat fotografii cu activitatea autorităților. Evident, DUPĂ ce au terminat de dat nămeții din drumul oamenilor. Nici la televizor nu au apărut știri despre localități izolate sau oameni blocați în trafic din cauza viscolului. Iată, deci, că se poate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
