Scandalul de la Spitalul Judeţean Constanţa continuă

Iată cât de mizerabilă este și secția unde sunt aduși pe lume nou-născuții!

În luna noiembrie 2012, ziarul Info Sud-Est a publicat un articol în care prezentam situația deplorabilă în care se află secțiile de Pediatrie și Obstretică-Ginecologie din cadrul Spitalului Județean Constanța. Fotografiile realizate la acea vreme stârneau revolta a mii de cititori ale căror reacții nu au întârziat să apară pe site-urile de socializare.
Nimic mai mult însă. La aproape doi ani de la realizarea fotoreportajului, cele două secții din cadrul SJC este neschimbată. Ba mai mult, la aproape doi ani, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților a făcut publice imagini șocante dintr-o altă secție a aceleiași instituții. Imaginea gândacilor mișunând prin prânzul pacienților uitat pe hol (la fel ca biberoanele bebelușilor lipite de pereții mizerabili) i-a scandalizat pe toți cei care au filmările.
Parcă trăind într-o lume paralelă, președintele Consiliului Județean Constanța (în subordinea căruia se află și Spitalul Județean), Nicușor Constantinescu, a declarat, pentru mediafax.ro, că filmul reprezintă un trucaj și că imaginile cu gândaci au fost capturate în altă parte. Nu e de mirare că tocmai persoana care consideră că la Spitalul Județean Constanța condițiile de tratare a pacienților sunt excelente a refuzat să se trateze în unitatea spitalicească pe care o promovează ca fiind fără de cusur. Le aducem la cunoștință, pe această cale, atât președintelui CJC, cât și Asociației Naționale a Pacienților, că secția de Neurologie nu este singura care ar trebui să fie închisă din cauza condițiilor jalnice în care sunt tratați pacienții. Și secțiile de Pediatrie și Obstretică-Ginecologie se află în aceeași situație! Vă redăm, în rândurile de mai jos, câteva detalii despre acestea.

Cum puteţi îngriji pacienţii în duhoarea aia?!

„Mirosul din spital” a devenit un mit. Cel mai probabil, acest mit a luat naştere în spitalul de la malul mării. E imposibil să intri în spital şi să nu te trăznească o duhoare greu de descris şi suportat. O combinaţie între transpiraţie, mâncare stătută, mucegai, clor, medicamente şi lenjerie veche. Când am intrat în spital să fac reportajul, prima dată m-am gândit la asistentele, medicii şi, mai ales, infirmierele, care zi de zi încearcă să îngrijească pacienţii inhalând duhoarea respectivă. Dar, probabil, de-atâţia ani, s-au obişnuit. E un miros familiar, care deja li s-a impregnat în subconştient. Cred că mirosul atinge apogeul în secţiile O.R.L. şi Neurologie. Acelaşi miros amplificat până dincolo de imaginaţie. În condiţiile astea, în care atât salariile, cât şi condiţiile de muncă sunt mizerabile, nu cred că mai are rost să ne întrebăm de ce cadrele medicale nu sunt întotdeauna binedispuse…

Publicitate electorală

Mâncarea mămicilor, uitată pe o targă din hol

Cu toate astea însă, pentru câteva aspecte nu există nici o scuză. Unul dintre ele ar fi modul în care mâncarea pacientelor de la Obstretică-Ginecologie este lăsată alandala pe holurile secţiei. În aceleaşi vase de inox, parcă aduse de pe frontul de luptă, ceea ce am putea numi cu greu un prânz gustos zace sleit pe o targă lipită de unul dintre pereţii holului. Tot ce e posibil ca, cu doar câteva minute înainte ca „farfuriile” cu mâncare să fie lăsate acolo, de pe targă să fi fost dată jos vreo mămică în travaliu, ori vreo mămică ce tocmai a născut. Ori, de ce nu, vreo femeie care tocmai a făcut un avort…

Saltele îmbibate cu sânge uscat la Ginecologie

Imaginea care îţi întoarce stomacul pe dos este cu siguranţă, capturată într-una dintre camerele de la Obstretică-Ginecologie. O cameră goală, cu două paturi… Una dintre saltele ne sare în ochi: sângele uscat în saltea pare că nu va fi îndepărtat niciodată. Modul în care arătau petele ne fac să credem că sângele nu aparţine unei singure femei. Pare că mai multe paciente s-au perindat prin patul respectiv, fără să vadă însă petele lăsate de predecesoare, ascunse sub cearceaful cu miros de clor.

Pătuţurile nou-născuţilor: fier ruginit şi-o saltea amărâtă

În aceeaşi cameră în care salteaua mamei stă îmbibată în sânge, zace şi o construcţie de fier ruginit care ţine loc de pat pentru nou-născut. Nici baia, locul unde teoretic ar trebui să scapi de microbi, nu te ajută. Mizeria, mucegaiul şi rugina se simt ca le ele acasă. Nu putem să ne imaginăm câţi microbi îşi fac de cap prin încăperea respectivă şi nu putem decât să ne amintim de cazurile semnalate prin presa locală, de-a lungul anilor, în care jurnaliştii publicau declaraţiile mamelor îndurerate că micuţii lor au contamint o „infecţie inexplicabilă”.

Biberoanele bebeluşilor, lăsate în voia microbilor